Viitorul în nutriție înseamnă altceva decât ne-am gândit, implicând totodată și evoluția științei și a tehnicii, dar și întoarcerea la obiceiuri pe care le aveau bunicii noștri.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că o combinație dintre o dietă nesănătoasă și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot in evidență că, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.
Tot OMS spune că adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul lor de educație sunt de o importantță cardinală pentru toate țările lumii. La nivel european 1 din 3 adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.
Specialiștii atrag atenția ca dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.
Viitorul în nutriție: Alimente de calitate, somn bun și sport
Obezitatea și alte forme de malnutriție afectează una din trei persoane. Estimările OMS indică faptul că până în 2025 vor fi afectați unul în doi oameni.
„Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate. Următorii 10 ani de studii promit că alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului și că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va încheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va întelege faptul ca alimentele care hrănesc și energizează un individ, produc oboseală cronică sau balonare altuia. Așadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în masură să recomandăm exact ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cât de des. (...) Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numărul de calorii pe care-l furnizează acesta. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate. O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hranire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă", a precizat lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, de la Universitatea Româno Americană, la Academia Oamenilor de Știință din România, în cadrul evenimentului cu tema „Alimentația viitorului: de la ADN la tradiție!", desfășurat de Ziua Internațională a Nutriției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
