Vertijul este o stare de amețeală care poate fi experimentată de cei mai mulți dintre noi, de-a lungul vieții.
El poate avea cauze multiple, printre care afecțiuni ale urechii, știut fiind că urechea internă este responsabilă cu echilibru, dar și afecțiuni mai grave, precum accidentul vascular cerebral sau probleme cardiovasculare.
”Vertijul nu este o patologie, ci este un simptom. Este o senzație subiectivă de mișcare a obiectelor în jur sau o senzație subiectivă că pacientul se mișcă în jurul obiectelor”, a declarat dr. Maxim Vasian, medic specialist ORL, la Digi 24, care a ținut să precizeze că ”pe lângă vertijul propriu-zis trebuie diferențiat de o senzație de leșin, senzație de cap tulbure sau altă senzație care nu este vertij”.
Vertijul, cauze și factori de risc
Potrivit specialistului, principale cauze ale vertijului care determină un pacient să meargă la medicul ORL sunt leziunile vestibulare, de tip periferic, adică afectarea urechii interne, cât și a nervului acustico-vestibular.
”Una dintre cele mai frecvente cauze ale vertijul paroxistic pozițional benign, care constă în dislocarea sau deplasarea unor pietricele, otolite, în urechea internă, în cazul când pacientul la mișcarea capului dintr-o poziție în alta are loc deplasarea acestor otolite cu provocarea unei senzații de vertij rotator propriu-zis.
O altă cauză destul de frecventă este neuronita vestibulară, având o cauză de origine virală, cât și altă patologie, boala Meniere”, a mai spus medicul.
Vertijul poate fi provocat și de alți factori medicali sau de mediu:
Afecțiuni cardiovasculare
- bătăi neregulate ale inimii, fibrilație atrială
- tensiune arterială scăzută, hipotensiune arterială ostostatică
- artere îngustate, ateroscleroză
- circulație slabă a sângelui.
Afecțiuni legate de sistemul nervos:
- traumatism cranian sau leziuni cerebrale traumatice
- migrene care provoacă și sensibilitate la lumină și zgomot
- afecțiuni neurologice, precum boala Parkinson și scleroza multiplă
- neurinom acustic
- accident vascular cerebral
- tumoare malignă, arată Healthline.
Alte situații care pot cauza vertijul includ:
- consumul de alcool
- tulburările de anxietate și stres
- anemie
- intoxicații cu monoxid de carbon
- exerciții fizice excesive
- rău de mișcare
- efecte secundare ale unor medicamente
- probleme oculare
- deshidratare
- expunerea la căldură excesivă.
Vertijul, tipuri și simptome
Principalele tipuir de vertij existente sunt:
- sincopa, apare atunci când vă ridicați prea repede. Capul se simte extrem de ușor și este posibil să apară și greața. Senzația poate dura câteva minute sau ore întregi.
- dezechilibrul. Dacă apare brusc, poate fi cauzat de o infecție a urechii interne, dar și de o boală neurologică.
- amețeala, toată lumea din jur se învârte. Poate fi însoțită de greață și probleme de echilibru și poate dura mai puțin de câteva minute sau zile în șir.
- amețeala nespecifică. Poate descrie un simptom nedefinit, precum oboseala sau dezorientarea, iar în unele cazuri apare în perioada asteniei de primăvară, dar poate fi și de natură psihică. Anxietatea și amețelile sunt senzații interdependente.
Cele mai frecvente simptome ale vertijului sunt:
- senzația de leșin
- un fals sentiment de mișcare
- instabilitate
- pierderea echilibrului
- senzația de plutire.
Acestea pot dura câteva secunde sau zile și se pot repeta.
Există însă și simptome care constituie o urgență medicală și, deci, trebuie tratată ca atare.
- durerea de cap bruscă, severă
- dureri în piept
- dificultăți de respirație
- amorțeală și paralizie a membrelor
- stare de leșin
- vedere dublă
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii
- dificultăți la mersul pe jos
- vărsături
- convulsii
- schimbare bruscă a auzului
- amorțeală facială, mai arată sursa menționată.
Vertijul, diagnostic și tratament
Potrivit specialistului, având în vedere faptul că vertijul are patologii multifactoriale, pentru diagnosticare și ”diferențierea unui sindrom vertiginos de tip periferic de unul de tip central, de tip neurologic sau de altă cauză”, acesta se face ”printr-un bilanț vestibular care constă dintr-o serie de teste vestibulare care se fac cu echipamente înalt tehnologic.
Astăzi, se cunoaște că a afectarea urechi interne produce o mișcare rapidă a globilor oculari, nistagmus, astfel, cu ajutorul unor ochelari, cu o cameră infraroșu, avem posibiltatea de a evidenția și analiza acest nistagmus cu ajutorul unui aparat care se numește videonistagmoscop.
Astfel, videonistagmoscopia a devenit un gold standard pentru testarea vestibulară.
Pe lângă aceasta avem posibilitatea de a analiza nu numai analizatorul vestibular, ci și cel vizual și cel tactil, cu ajutorul unei platforme speciale de analiză posturală”, a explicat medicul.
În ceea ce privește tratamentul, acesta se face în funcție de bilanțul vestibular, fiind unul țintit.
”De exemplu, în cazul vertijului paroxistic pozițional benign se fac diferite manevre de poziționare a canalului afectat.
În cazul în care tratamentul etiopatogenetic nu se poate efectua, atunci tratamentul este orientat spre reabilitatea pacientului. Se face o reeducare vestibulară, iar scopul reeducării vestibulare este de a reda autonomia pacientului, de a simetriza funcția vestibulară, astfel ajutând pacientul în a elimina jena aceasta la mișcare, a senzației de vertij.
Pe lângă aceasta, scopul este o recalibrare a reflexului vestibulo-ocular, dar și o compensare centrală cât mai bună”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
