„ADN-ul uman nu poate fi alterat prin tehnologia ARNm. ADN-ul stă cuminte în nucleul celulei, unde e protejat la maxim. ARN-ul mesager poartă o informație și dictează construcția de proteine într-un organit celular separat de nucleu, care se cheamă ribozom.
ADN-ul servește drept matriță pentru sinteza ARN-ului. Dacă ADN-ul are un dublu helix, majoritatea ARN-ului prezintă un singur lanț de baze. ARNm poartă informația spre fabricile de proteine, numite ribozomi. Sunt seturi de instrucțiuni. După ce ribozomii și-au primit sarcinile de zi, ARN-ul mesager este fie distrus, fie metamorfozat în alte tipuri de ARN. El nu modifică în niciun fel ADN-ul. Nici nu are cum. Prin urmare, cine spune că vaccinurile care folosesc tehnologia ARNm pot schimba ADN-ul, nu deține cunoștințe elementare de biologie celulară.
Există însă o tehnică numită CRISPR-Cas9 prin care se pot edita anumite zone din ADN. La ce poate folosi ea? Să zicem că un om are un risc mare de a dezvolta o anumită boală cunoscută printr-o mutație la anumite baze nucleotidice din ADN. CRISPR-Cas9 identifică acea mutație, taie bucata cu risc și reface locul, anulând riscul de boală.
Tehnica CRISPR-Cas9 a dat premiul Nobel pentru chimie în 2020, câștigat de Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna.
Medicina viitorului se va baza mult pe astfel de editări. Se speră a se anula riscurile unor cancere, maladii neurologice, cardiace și multe altele”, a scris dr Vasi Rădulescu, pe pagina sa de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
