Boala Alzheimer, care este cea mai frecventă cauză a demenței, are printre factorii de risc vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav, precum și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet, femeile fiind mai predispuse să dezvolte această boală neurodegenerativă.
Potrivit Medical News Today, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tufts din Medford (Massachusettes) a sugerat că o combinație de viruși foarte comuni, al varicelei și al herpesului, ar putea fi o cauză principală a bolii Alzheimer.
Astfel, virusul responsabil pentru varicelă și zona zoster ar putea activa activa un virus herpetic latent puternic asociat în starea sa activă cu Alzheimer. Zona Zoster este boala infecțioasă cauzată de virusul varicelo-zosterian (VVZ), același agent patogen care determină și varicela în perioada copilăriei, aceasta fiind de fapt reactivarea virusului care a cauzat varicela în copilărie. Trebuie reamintit că atât pentru varicelă, cât și pentru Zona Zoster există vaccinuri.
Zona Zoster: cauze, simptome, diagnostic, tratament. Legătura dintre VARICELĂ și Zona Zoster
Dr. Ruth Itzhaki, coautorul lucrării, susține că ”vârsta și declinul sistemului imunitar odată cu vârsta, precum și imunosupresia” sunt factorii care pot trezi VVZ sub formă de Zona Zoster la un adult.
Mai mult, înainte de acest studiu, ”VVZ a fost legat de Alzheimer, da legătura era neclară, iar mecanismele nu erau înțelese”, a mai spus dr. Itzhaki.
Studiu a constatat că atunci când VVZ se activează sub formă de Zona Zoster, acesta reactivează virului herpes simplex de tip 1 (HSV 1) aflat în stare latentă. În 2021, dr. Itzaki a publicat un studiu care compila un număr semnificativ de cercetări care arată o asociere între HSV 1, un virus care se regăsește la 50-80% dintre americani, și Alzheimer.
Mituri despre Alzheimer. Ce trebuie să știi despre boală și cum o previi
”Ceea ce se știe acum este că bolile infecțioase, în general, conferă un risc de boala Alzheimer, iar rezultatele noastre explică acest lucru în cazul herpesului zoster. Acum investigăm dacă este cazul și pentru alte infecții. Dacă este, atunci ar explica riscul major pe care îl prezintă bolile infecțioase”, spune dr. Itzhaki. De asemenea, mai susține aceasta, pe lângă factorii deja cunoscuți ai apariției varicelei se pot adăuga ”stresul, imunosupresia, lumina UV și menstruația”.
Dr. Tharick Pascoal, profesor asistent de psihiatrie și neurologie la Facultatea de Medicină a Universității din Pittsburgh, care nu a fost implicat în studiu, a comentat rezultatele.
”Acest studiu se adaugă la ansamblul de dovezi care sugerează că HSV-1 poate duce la neuroinflamare, care este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer.
În mod interesant acest studiu sugerează că acest lucru se produce independent de depunerea de amiloid și tau, ceea ce poate susține ideea că există căi independente de neuroinflamare care duc la boala Alzheimer sau că prezența inflamației scade rezerva cerebrală, ceea ce face ca pacienții să fie mai susceptibili la dezvoltarea bolii Alzheimer”, mai spune Pascoal, adăugând că ”dacă aceasta din urmă este adevărată ne putem imagina că diverși viruși pot crește riscul de Alzheimer, inclusiv Covid”.
Autorii studiului au remarcat că există dovezi că atât HSV 1 și VVZ pot deveni activate după infectarea cu coronavirus.
Alzheimer, diagnosticat cu 17 ani înainte. Cercetător: Boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome
Un grup de cercetători germani au dezvoltat un senzor care identifică biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, iar acest lucru oferă o șansă în plus de a detecta boala Alzheimer înainte de apariția oricăror simptome.
De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.
Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Daily.
Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.
”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu ulterior, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum. Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner. Citește mai departe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
