Gripa afectează un număr mare de români. Camerele de gardă ale unităților de primiri-urgențe sunt luate cu asalt în aceste zile, iar medicii trag un semnal de alarmă.
VEZI ASTA: Cum te face GRIPA să nu mai crezi în conspirații
Gripa este o boală gravă, o infecție respiratorie acută, cauzată de virusul gripal, care, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), afectează anual între 10% și 30% din populația Europei și determină sute de mii de spitalizări. Dacă pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o experiență ușoară sau neplăcută, ușor de trecut cu vederea, pentru alții poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc, și chiar la moarte.
Gripa, care sunt persoanele cele mai expuse
Medicul infecționist Adrian Marinescu, manager al Institutului Matei Balș din București, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical care sunt persoanele vulnerabile în fața gripei.
”În această perioadă vorbim despre infecții respiratorii într-un număr foarte mare, nu doar gripă. Gripa este într-un trend ascendent. Persoanele vulnerabile sunt:
- cei care au peste 65 de ani
- cei care au boli cronice
- persoanele supraponderale
- copiii mici până în 5 ani.
Și ceilalți trebuie să fie prudenți. Pot exista cazuri severe de gripă chiar și la cei care nu au patologie asociată. Cei mici reacționează cu o simptomatologie mai zgomotoasă. Este nevoie de monitorizare și de prudență. Nu înseamnă că vor face forme severe. Cei mici pot ajunge, la un moment dat, la insuficiență respiratorie, să fie unele complicații pulmonare.
Un copil mic, chiar dacă nu are o formă severă se va interna, pentru un interval de timp, tocmai pentru că trebuie să fie monitorizat”, a explicat medicul primar boli infecțioase.
Vaccinul gripal. Gripa poate fi prevenită prin vaccin
Gripa poate fi prevenită prin vaccinare. Campania de vaccinare a debutat încă din toamna anului trecut. Medicul Adrian Marinescu a explicat în ce condiții poate fi administrat vaccinul antigripal.
”Vaccinul poate fi făcut și acum. Era ideal să fie făcut și înainte de sezonul gripal și să pregătim mai bine lucrurile, dar oricine este bine să îl facă cât mai repede pentru că este un interval de 10 zile până când avem efectul scontat. Este foarte clar că ar trebui să facem vaccinul pentru că săptămânile care urmează vor fi complicate din punctul de vedere al gripei și, chiar dacă ne vom echilibra în februarie, vom avea în continuare cazuri și prin martie. Înainte de pandemie, și în aprilie erau cazuri rare de gripă.
Nimic nu este 100% în medicină, dar vaccinul ne protejează într-o mare măsură. Ne protejează și la infectare, ne protejează pe noi și pe cei din familie care sunt mai vulnerabili. În felul acesta reducem transmiterea”, a mai subliniat sursa citată.
Categoriile populaționale considerate la risc și pentru care Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea antigripală fiind:
1. Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 ani în evidență cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau cu virusul imunodeficienței umane (HIV)
2. Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 59 luni
3. Gravide
4. Medici, cadre sanitare medii și personal auxiliar, atât din spitale cât și din unitățile sanitare ambulatorii, inclusiv salariați ai instituțiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) și ai unităților de bolnavi cronici, care prin natura activității vin în contact respirator cu pacienții sau asistații
5. Persoane, adulți și copii, rezidente în instituții de ocrotire socială precum și persoane care acordă asistență medicală, socială și îngrijiri la domiciliul persoanelor la risc înalt
6. Toate persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
Vezi și: Boala coronariană, afecțiunea cu simptome silențioase. Se poate ajunge la atac de cord
Cine NU trebuie să facă vaccinul
Există, însă, o categorie de persoane care nu trebuie să facă vaccinul antigripal, iar medicul infecționist Adrian Marinescu ne spune despre cine este vorba.
”Dacă a trecut prin gripă înseamnă că are protecția trecerii prin boală și nu trebuie să se mai vaccineze. Nu trebuie să creadă că au trecut prin boală, ci trebuie să aibă un diagnostic prin testare. În situația asta, categoric nu mai are nevoie de vaccin. Protecția este fie prin boală, fie prin vaccinare”, a explicat medicul infecționist Adrian Marinescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Vaccinul, simptome de gripă
Medicii susțin că, la fel ca în cazul oricărui alt vaccin, există probabilitatea ca persoanele să dezvolte semne ale bolii.
”Întotdeauna poate fi o simptomatologie ușoară care să mimeze episodul acut. Sunt simptome ușoare și nu apar la 10 zile, ci apar în primele maxim două zile”, a mai spus dr. Adrian Marinescu.
Gripa, ce să faci dacă ai simptome de boală
Gripa se transmite ușor de la om la om, fie prin contact direct cu secreții provenite de la pacienți infectați, împrăştiate prin tuse, expirație sau strănut, fie prin contact indirect, atunci când picături sau secrețiile din nas sau gât se depun pe suprafețe, cum ar fi mâinile, batiste sau alte suprafețe.
”Jumătate dintre prezentările la camera de gardă nu sunt justificate și, cu siguranță, acele persoane putea să rezolve luând legătura cu medicul de familie. Aici sunt două aspecte: medicul de familie poate să ne orienteze că este un caz care poate fi monitorizat acasă sau, dimpotrivă, să considere că situația este urgentă și atunci nu vom pierde timpul.
Medicul este primul filtru și ne oferă orientarea în ceea ce ne privește. Ar fi ideal să facem așa”, a mai precizat medicul.
Gripa, simptome
Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de febră, tuse (de obicei uscată), dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare de rău severă (senzație de rău), durere în gât și nas curbat. Tusea poate fi severă și poate dura două sau mai multe săptămâni. Majoritatea oamenilor se recuperează după febră și alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita asistență medicală. Dar gripa poate provoca boli severe sau deces în special la persoanele cu risc ridicat, notează OMS.
Gripa, diagnostic
Majoritatea cazurilor de gripă sunt diagnosticate clinic. Cu toate acestea, în perioadele cu activitate gripală scăzută și în afara situațiilor epidemice, infecția altor virusuri respiratorii, cum ar fi rinovirusul, virusul sincițial respirator, parainfluenza și adenovirusul, poate fi prezentă și ca boală asemănătoare gripei, ceea ce face dificilă diferențierea clinică a gripei de alți agenți patogeni.
Prelevarea de probe respiratorii adecvate și aplicarea unui test de diagnostic de laborator sunt necesare pentru a stabili un diagnostic definitiv. Colectarea, depozitarea și transportul corespunzător al probelor respiratorii reprezintă primul pas esențial pentru detectarea în laborator a infecțiilor cu virusul gripal.
Confirmarea de laborator a virusului gripal din secrețiile gâtului, nazale și nazofaringiene sau aspiratul traheal este efectuată în mod obișnuit folosind detectarea directă a antigenului, izolarea virusului sau detectarea ARN-ului specific gripei prin reacția în lanț a revers transcriptazei-polimerazei (RT-PCR).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
