Vaccinul antigripal va fi disponibil în luna octombrie. Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a precizat că România a contractat 1,5 milioane de doze de vaccin antigripal pentru sezonul următor. Numărul este cu un milion mai mic decât cel din sezonul anterior, când au fost contractate 2,5 milioane de doze, dar un milion au rămas nefolosite.
”El este contractat, în acest an va fi disponibil mult mai repede decât în anul precedent. Anul precedent, din păcate, nu s-au folosit un milion de doze de vaccin, s-au folosit doar 1,5 din cele 2,5 milioane de doze de vaccin. Anul ăsta începem cu 1,5 şi o să vedem dacă, în funcţie de disponibilitate, în funcţie de dorinţa publicului de informare şi de onestitate – să ştiţi că un lucru foarte important este fii onest, să spui adevărul – pentru că oamenii au nevoie de o ţară în care încrederea în autorităţi şi în sistemul de sănătate să nu fie dinamitată permanent, ci să fie construită”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, la Antena 3.
Vezi și: Condimentele, aroma pentru mâncare. Cât timp pot fi păstrate
Cine are prioritate
La începutul lunii august, ministrul Sănătății a precizat că vaccinarea împotriva gripei la persoanele la risc, cele peste 65 de ani, cele cu comorbidităţi şi femeile gravide, se păstrează. Alexandru Rafila spune că anul trecut a fost o campanie de vaccinare care a avut mai puţin succes pentru că virusulul gripal, datorită măsurilor luate împotriva infecţiei cu noul coronavirus, a circulat mai puţin.
”Sunt semne că anul acesta sezonul gripal va fi unul mai serios, având în vedere monitorizarea din emisfera sudică, pentru că în emisfera sudică acum e sezonul rece, şi vom avea în premieră, aş spune, la dispoziţie vaccinul antigripal încă de la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie încât medicii de familie şi populaţia să aibă timp la dispoziţie să se vaccineze într-un interval eficient să nu mai ajungem în situaţia în care aducem vaccin şi îl dăm medicilor de familie în luna ianuarie, când interesul scade şi eficacitatea este mai mică”, a precizat, în luna august, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.
Gripa, afecțiune respiratorie
Gripa este o afecțiune respiratorie severă și un rol important în transmiterea acesteia în familie și comunitate îl au copiii și adolescenții, se arată într-un comunicat al Asociației Pro Imunizare.
Gripa este o boală respiratorie infecțioasă, acută care se poate răspândi rapid şi este determinată de tipuri diferite de tulpini virale, care se schimbă în fiecare an. În ţările Uniunii Europene, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) estimează că între 15.000 şi 70.000 de oameni mor în fiecare an din cauza complicaţiilor gripei.
Tipurile de virusuri gripale și cum sunt denumite ele
Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D. Virusurile gripale umane A și B provoacă epidemii sezoniere (cunoscute sub denumirea de sezon gripal) aproape în fiecare iarnă. Virusurile gripale A sunt singurele virusuri gripale despre care se știe că provoacă pandemii de gripă, adică epidemii globale de boală gripală. O pandemie poate apărea atunci când apare un virus gripal nou, foarte diferit, care infectează oamenii, are capacitatea de a se răspândi eficient între aceștia provocând multe îmbolnăviri și decese. Infecțiile gripale de tip C cauzează, în general, boli ușoare și nu se crede că ar putea provoca epidemii de gripă umană. Virusurile gripale D afectează în primul rând bovinele și nu se știe dacă infectează sau provoacă boli la oameni.
Virusurile gripale de tip a A sunt împărțite în subtipuri bazate pe două proteine de pe suprafața virusului: hemaglutinină (H) și neuraminidază (N). Există 18 subtipuri diferite cunoscute de hemaglutinină și 11 subtipuri diferite de neuraminidază (H1 până la H18 și respectiv N1 până la N11).
În timp ce există 198 de combinații posibile, diferite, de subtipuri gripale A, în natură au fost detectate doar 131 de subtipuri. Subtipurile actuale de virusuri gripale A care circulă în mod obișnuit la oameni includ: A (H1N1) și A (H3N2). Subtipurile de gripă A pot fi descompuse în diferite „clade” (cuvântul descrie grupuri de viruși similari pe baza secvențelor lor genetice, iar modificările acestor viruși pot fi de asemenea urmărite folosind filogenia) și „sub-clade” genetice, arată CDC.
În prezent, virusurile gripale A (H1N1) care încă circulă sunt legate de virusul pandemic H1N1 din 2009 care a apărut în primăvara anului respectiv și a provocat o pandemie de gripă.
Virusurile de tip H1N1 au suferit modificări genetice relativ mici și modificări ale proprietăților lor antigenice (adică proprietățile virusului care afectează imunitatea) în timp.
Dintre toate virusurile gripale care circulă în mod obișnuit și cauzează boli la oameni, virusurile gripale A (H3N2) tind să se schimbe mai rapid, atât genetic cât și antigenic (fac mutații). De asemenea, virusurile gripale A (H3N2) au format multe clade separate, genetic diferite în ultimii ani, care continuă să circule în comun.
Virusurile gripale B nu sunt împărțite în subtipuri, ci sunt clasificate în continuare în două linii: B / Yamagata și B / Victoria. Similar virusurilor gripale A, virusurile gripale B pot fi apoi clasificate în clade și subclade specifice. Virusurile gripale B se modifică, în general, mai lent în ceea ce privește proprietățile lor genetice și antigenice decât o fac virusurile gripale A, în special virusurile gripale A (H3N2). Datele de supraveghere a gripei din ultimii ani arată co-circulația virusurilor gripale B din ambele descendențe din Statele Unite și din întreaga lume. Cu toate acestea, proporția virusurilor gripale B din fiecare descendență care circulă poate varia în funcție de locația geografică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
