Vaccinarea anti-HPV s-ar putea realiza după noi baze. Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a subliniat că se are în vedere o schimbare de politică, ce ar putea duce la compensarea vaccinurilor. În prezent, vaccinarea anti-HPV se realizează după o strategie care a fost gândită în anul 2008.
”Vârsta a fost extinsă la 18 ani. Eu cred că, dacă reuşim să vaccinăm toate fetele cu vârsta de până la 18 ani, ar fi o performanţă foarte bună. Pentru viitor, însă, dezvoltarea acestui program de vaccinare, în opinia mea, trebuie realizată pe alte baze decât a fost gândit, de exemplu, în anul 2008, când ştiţi bine că a fost un eşec major din motive pe care nu vreau să le mai comentez.
În acest moment, important este să învăţăm din greşeli şi să oferim fetelor din această ţară protecţie împotriva unei boli – infecţia cu HPV – care generează un număr mare de îmbolnăvire de cancer de col uterin şi un număr mare de decese
Cred că soluţia, inclusiv accesul la acest vaccin pentru alte grupe populaţionale, se poate face printr-o schimbare de politică ce duce la compensarea vaccinurilor. Aceste vaccinuri se administrează la copiii de 0-1 an, se administrează la fete începând cu vârsta de 10 ani şi cred că un program care să asigure compensarea, eventual diferenţiat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Compensare în funcție de vârstă
Ministrul Sănătății a mai precizat că se are în vedere compensarea vaccinului anti-HPV, astfel încât și femeile tinere să poată beneficia de acest vaccin.
”Vă dau un exemplu care e pur ipotetic, nu luaţi aceste cifre ca şi cifrele reale, dar trebuie să compensăm în totalitate până la 18 ani, ulterior, la femeile tinere aflate la vârste fertile, la care se recomandă în continuare vaccinarea sau doresc să se vaccineze, se poate compensa 50 la sută. E un exemplu, dar cred că lucrul acesta oferă într-adevăr acces.
Un vaccin care era neglijat, era respins de marea majoritate a părinţilor. În momentul de faţă, este un vaccin în care oamenii au încredere, şi-au dat seama de utilitatea lui, creşte solicitarea pentru vaccinul respectiv şi atunci cred că o situaţie de confort pentru toată lumea ar fi cea prin care acest vaccin, alături de altele, nu e singurul vaccin care se poate administra la persoane adulte, ar trebui să fie incluse într-un program de compensare”, a mai subliniat ministrul.
Vezi și: Toxiinfecțiile alimentare, dependente și de caniculă. Atenție de unde și ce alimente cumpărați
Vaccinare gratuită
În România, vaccinarea împotriva infecțiilor cu HPV este inclusă în Programul Național de Vaccinare, fiind gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani.
Vaccinarea se realizează de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a tinerelor cu vârsta până la 15 ani implică administrarea a două doze de vaccin, într-un interval de 6-12 luni. Fetele cu vârsta peste 15 ani au nevoie de trei doze de vaccin, doze administrate în interval de maxim un an de zile.
Vaccinarea anti-HPV se poate realiza până la vârsta de 45 de ani, însă nu este recomandată tuturor adulților în această categorie de vârstă. De aceea, este important ca decizia de vaccinare să se ia împreună cu medicul curant, deoarece efectul vaccinului poate fi redus din cauză că majoritatea persoanelor a fost deja expusă la virus.
Vezi și: Scobitul în nas, dăunător sănătății. Poți risca infecții grave
Cauzele apariției cancerului de col uterin și tratarea sa. Medic: Ne place sau nu, este o boală cu transmitere sexuală
Virusul HPV (Human Papilloma Virus), cel care produce cancerul de col uterin, este un virus care se găsește ”în natură și pe corpul uman și pe mucoasele noastre, în mod fiziologic și are o mulțime de tulpini”, susține dr. Dragoș Median, medic oncolog.
Invitat în emisiunea ”Sfat de Sănătate” de la Antena 3, medicul a explicat că în rândul acestor tulpini există unele care dau cancer de col uterin sau leziuni la nivelul tractului genital, precum și tulpini care dau așa-numitele veruci, leziunile de pe tegumente.
”Cele mai cunoscute sunt (n.r. tulpinile) 16, 18, 31 și 33. Acestea sunt tulpinile considerate cu risc înalt. Mecanismele de apărare ale organismului sunt compromise, din varii motive.
Fie o altă afecțiune, cel mai citat în literatură este infecția cu virusul HIV, fie o altă boală infecțioasă, cum este tuberculoza, fie alți factori care pot să ducă la scăderea imunității, cel mai comun dintre toate, fumatul. Aceste situații duc la o incapacitate a organismului de a se apăra”, e explicat medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
