Chiar dacă Facebook scade din popularitate în rândul tinerilor, „fratele" lui mai mic, Instagram, ia avânt și într-o perioadă scurtă de timp ar putea depăși numărul de utilizatori ai deja „bătrânului" și „depășitului" Facebook.
La ora actuală, Instagram a depășit 1 miliard de utilizatori activi în fiecare lună, iar 500.000 dintre ei activează zilnic pe această rețea. De asemenea, 68% dintre utilizatori sunt femei, 80% sunt din afara Statelor Unite, iar 72% dintre adolescenți folosesc Instagram, conform datelor Omnicore Agency.
În opinia psihologului Lenke Iuhoș, însă, dincolo de beneficiile enorme oferite de Social Media, în special prin Facebook și – mai nou – de Instagram, sunt totuși 6 efecte psihologice negative generate de folosirea Instagram-ului: anxietatea, depresia, singurătatea, calitatea somnului, impactul asupra imaginii propriului corp și teama de a nu fi la curent.
1. Anxietate.
„Cunoașterea persoanelor noi de pe Instagram, știri noi, poze ca la carte, doar gândul asupra lor e capabil să provoace neliniște profundă în cazul persoanelor vulnerabile. Stresul acela necontrolat, care dispare doar atunci când e vizualizată o postare, dă impuls neliniștii fără a știi măcar de ce. Oamenii care își trăiesc viața mai mult în mediul online au tendința de a trata viața reală numai pe fugă. Se bucură când primesc calificative în mediul online și nu prea îi mai interesează opinia oamenilor despre ei în viața reală. Instagram-ul, mai nou, oferă o imagine distorsionată, în sensul că sunt evidențiate, tăiate din context, doar momentele în care zâmbim pentru câteva secunde, clipe percepute de mulți ca un model care se poate îndeplini, drept pentru care stările de anxietate au crescut exponențial", explică psihologul Lenke Iuhoș.
2. Depresie.
„Depresia este mai frecventă în rândul persoanelor care accesează automat la prima deschidere a rețelei WI-FI sau a datelor mobile orice zonă de socializare. Din păcate, sunt mulți tineri care nu știu cum, unde și de ce să socializeze. Mulți nu simt că socializarea reală se face cu perseverență și răbdare în mediile cu care ei au tangență. Se autoexclud și doar cu un click se refugiază în viața colorată, mișcătoare de pe Instagram. Avem motive să credem că vizitele exagerate în lumea virtuală reduc treptat formele obișnuite de contact social și acest lucru se leagă de tulburările psihice ulterioare care apar. Simptomele se dezvoltă și comportamentele se adâncesc în timp. Omul își pierde interesul de a intra în contact cu ceilalți, devine trist și obosit, nu e de mirare că dă vina ușor pe oricine și orice. Creierul e învățat să codifice situațiile neplăcute și știe și să reacționeze neplăcut. Profunzimea lucrurilor de pe Instagram stă în percepția postărilor și a concluziilor trase în gândirea internă proprie. Acesta poate provoca reacții de tristețe profundă, de devalorizare, nepăsare. Tot ce nu merge conform așteptărilor, provoacă tristețe, neputință și acceptare negativă", declară psihologul Lenke Iuhoș.
3. Singurătate.
„E dureros să vezi oameni care trăiesc alături, stau la masă împreună și totuși cu telefonul numai în mână. Ochii lor strălucesc în ecranul schimbător al aparatului. Sunt doi și totuși singuri. Sentimentul de singurătate persistă atunci când oamenii renunță la propria identitate și se identifică numai cu postările altora, cu trăirile altora, cu emoțiile altora. Această percepție este concomitentă cu trăirea unor emoții disfuncționale, emoții care au puterea de a-l extrage pe om din viața fluctuantă și îl aruncă în singurătate; dar nu acel tip de singurătate în care persoana nu este înconjurată de nimeni, ci acel tip de singurătate când oamenii roiesc în jurul nostru, o singurătate a minții, a percepției", spune Lenke Iuhoș.
4. Calitatea somnului.
„Somnul este remediul de refacere a corpului. E bine ca acest ritual al minții și al corpului să fie tratat cu atenție de oricine indiferent de vârstă. Trecerea de la starea de veghe la cea de somn e preferabil să fie făcută cu ușurință. E bine să știm că avem nevoie de acele clipe de odihnă, care poate sunt furate de momentele pe care mulți le pierd prin utilizarea Instagramului până la orele târzii, chiar cu mult după miezul de noapte. Nu își dau seama că, întârziind instalarea somnului, automat se dezechilibrează programul de refacere. A doua zi apar acele mici clipe de disconfort care doar prin somn pot fi remediate. Mai grav e atunci când, în timpul somnului, la o trezire noctură, se deschide profilul de socializare pentru a verifica numărul de like-uri, prezența persoanelor la acea oră, postări și multe lucruri fără sens. Aceste informații rup tăcerea creierului și îl pun în acțiune, un gram în plus pentru a apărea în timp tulburări de somn, mai ales la copii și adolescenți, chiar și tulburări de atenție apărute prin comportamente deranjante", explică psihologul Lenke Iuhoș.
5. Impactul asupra imaginii propriului corp.
„Adulții și adolescenții, în special femeile și tinerele fete, se pot simți nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecțiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacției de viață și poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane. Străduința de a arăta foarte bine, de a arăta cât de specială e ca persoană, poate întări sentimentul de comparație și poate determina disperarea. O postare poate să genereze așteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales pozițiile de fotografii formează percepția sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în așa fel încât, cel care apare în poză, să fie versiunea lui cea mai înaltă. Mulți nu au încercat încă să vizualizele Instagram-ul cu detașare, ca o versiune mai sănătoasă a propriei vieți, prin propriul stil", explică specialistul.
6. Teama de a nu fi la curent.
„Teama de a nu fi autentic este un efect observabil mai ales la adolescenți. Ei se caută, se autocunosc. Ei văd trendul în comerț, în reclame, mai ales pe blogul formatorilor de opinie. Ei, prin obișnuință, datorită activităților de învățare, așteaptă să li se ofere modele de a face o schimbare de apariție, care să se plieze pe oferta societății. Trendul poate fi mișcarea corpului, ținuta mai altfel ca până ieri. Această schimbare deseori e bruscă pentru ei, adolescenți, deoarece ei văd imagini postate, însă de la o fotografie cu cineva până la adopta acel stil calea e lungă. Această adaptare la stil, abordarea noului look presupune efort substanțial din partea tânărului. Teama aceea de a nu aparține unui grup este cauzată de convingerile proprii care se bazează pe condiționări. Când deja îți forțezi stilul, expunerea imaginii tale sociale, apare starea de teamă alimentată de nesiguranța în propria imagine. Persoanele care se confruntă cu astfel de inamici, sunt oameni care de multe ori iau decizii atunci când totul în mintea lor este sub semnul întrebării. Neîncrederea în propria persoană naște frică", conchide psihologul Lenke Iuhoș.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
