Centrala nucleară de la Zaporojie se află în sudul țării în zona ocupată de Federația Rusă și „în prima linie” a bătăliei pe care o dau trupele ruse de ocupație și cele ucrainene de apărare. Zona în care se află centrala a fost atacată de mai multe ori în aceste zile.
Iodura de potasiu, ce este, CÂND, CUM și DE CE se ia. Cine NU are voie, reacţii adverse
Pe data de 7 august compania ucraineană Energoatom a anunțat că forțele rusești au bombardat liniile de înaltă tensiune din zona reactoarelor nucleare.
Energoatom a precizat că Rusia intenționează să distrugă toate liniile electrice prin care centrala furnizează electricitate către sistemul energetic al Ucrainei, întrerupând astfel alimentarea zonei de sud a țării.
Centrala a fost atacată și ieri, iar secretarul general al ONU a atras atenția că orice atac asupra centralei de la Zaporojie reprezintă un act sinucigaș.
De partea cealaltă Federația Rusă acuză forțele ucrainene că bombardează facilitatea, în timp ce Ucraina precizează că Rusia folosește ca „scut” centrala nucleară pe care amenință că o va arunca în aer, notează Defense România.
Care vor fi cele mai afectate țări și orașe. Vezi harta
Cert e că riscul unui accident e cu atât mai mare cu cât luptele pentru sudul Ucrainei au ajuns la Zaporojie.
În acest sens un grup de experți a realizat o hartă a unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie, fiind luat în calcul modelul Cernobîl.
Ivan Kovalets, expert cercetător în cadru Academiei Naționale de Științe din Ucraina, a publicat o simulare bazată pe calcule matematice despre un posibil accident nuclear la Zaporojie. La proiect au lucrat și specialiști ai Centrului Științific și Tehnic de Stat pentru Siguranță Nucleară. Harta a fost publicată și de cei de la Defense Express.
Cercetarea a plecat de la un accident nuclear pe scara 7 INES.
Scara INES împarte evenimentele nucleare şi radiologice în două grupe: incidente nucleare și accidente nucleare.
Nivelul 7 e reprezentat de un accident nuclear major. Spre exemplu, accidentul din 1986 de la Cernobîl, cu urmări deosebit de grave pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător, este catalogat pe scara 7 și e considerat cel mai grav accident nuclear din toate timpurile.
Presa ucraineană remarcă că în urma acestui scenariu norul radioactiv nu ar afecta doar Ucraina, ci și statele vecine, trei dintre ele membre NATO. E vorba de România, Bulgaria și Turcia, dar afectată ar fi și Republica Moldova. Calculul făcut de specialiști are la bază condițiile meteorologice din 27 iunie 2022. În funcție de condițiile meteo din ziua unui ipotetic accident nuclear, direcția norului radioactiv ar putea fi diferită, inclusiv spre Federația Rusă sau Polonia.
În același timp, scenariul reprezintă un accident în care personalul de la Zaporojie acționează prompt și ia toate măsurile necesare din timpul accidentului pentru a minimiza consecințele devastatoare. Cu alte cuvinte nu e scenariul „apocaliptic” reprezentat de aruncarea în aer a centralei nucleare de la Zaporojie care ar avea consecințe devastatoare pentru ani buni de acum încolo pentru întreaga Europă.
Impactul pe care l-ar avea o catastrofă nucleară la Zaporojie ar fi de 10 ori mai mare decât cel de la Cernobîl din 1986.
Vezi AICI harta în cazul unui posibil accident nuclear la Zaporojie și statele cele mai afectate - DEFENSE România
Diferența dintre Cernobîl și Fukushima. Badiu, despre doza de IOD care BLOCHEAZĂ tiroida: Se ia într-un interval de 2 - 24 de ore
Trebuie să citești asta: Ce facem în cazul unui nou Cernobîl, cum oprim contaminarea. Dr. Badiu, despre zonele din România predispuse la CANCER tiroidian: Surprinzător! Vârful, în 3 - 4 ani
"Între 1986 și 2022 a mai existat un moment important. Pe 9 martie 2011, atunci când un cutremur de peste 9 grade magnitudine a avariat centrala de la Fukushima.
Și japonezii, sigur, au un alt sistem de sănătate decât ucrainienii și au făcut aceeași verificare a incidenței cancerului tiroidian la copii și adulți după avaria de la Fukushima. Și atunci s-au descărcat în atmosferă cantități mari de substanțe radioactive, inclusiv iod.
Diferența dintre Cernobîl și Fukushima a fost foarte mare, pentru că rația normală a japonezului în ceea ce privește iodul este de peste 250 - 300 de micrograme de iod pe zi, lucru care determină un grad important de protecție. Adică suplearea cu iod în cantități relativ normale, 150 - 200 de micrograme de zi pentru populația pediatrică și populația de femei însărcinate reprezintă un mijloc de protecție care e un standard de asigurare a sănătății tiroidei și a condiției de suficiență de iod.
Dacă avem aceste condiții asigurate, atunci o parte parte din riscul de iradiere este rezolvat.
Ulterior, sigur că da, putem bloca tiroida. Și ca să o blocăm trebuie doze mult mai mari, adică doza de 100 mg de iod, ceea ce înseamnă 2 tablete pentru fiecare persoană. E vorba de o doză unică de iodură de potasiu, pentru care e nevoie de un sistem de predistribuție care să permită ca o persoană să aibă acces și ulterior să le ia într-un interval de timp între 2 - 24 de ore.
Dar autoritățile sunt pe cale să pună la punct aceste sisteme, există și sistemul RO-Alert, care informează instantaneu evenimente care necesită o atitudine imediată din partea cetățenilor", a declarat Corin Badiu, doctor în științe medicale, medic primar endocrinolog și diabet, nutriție și boli de metabolism, în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea ACADEMIA DE SĂNĂTATE.
"Da, să spunem că de data asta suntem mai pregătiți. În același timp, în cazul unei catastrofe nucleare lucrurile sunt mult mai complicate. Această componentă nu înseamnă că se rezolvă totul. Din contră! Pe lângă iod sunt și alți izotopi radioactivi cu efecte nocive majore. Nemaivorbind de condiții de război, când sunt alte daune pe care le poate suferi populația.
Să sperăm că nu se va întâmpla", a completat Irinel Popescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
