Cu toții uităm lucruri pe o perioadă de timp, apoi ni le amintim. Acest lucru este oarecum firesc având în vedere volumul de informații cu care suntem ”bombardați” zilnic, dar și rutinele cotidiene, cum ar fi drumul spre și dinspre locul de muncă. Uneori pornim spre o încăpere cu gândul de a face o anumită acțiune, însă odată ajunși acolo am uitat ce voiam să facem.
Din fericire nu trebuie să intrăm în panică și să ne gândim că acestea sunt semne ale degenerării neurologice, ci pur și simplu este cazul să luăm o pauză, acest tip de uitare fiind cauzată de oboseală, anxietate sau distragere a atenției.
Astfel, o oarecare uitare este normală, deoarece sistemul nostru de memorie este construit în așa fel încât un anumit grad de uitare este ceva firesc, arată Science Alert.
Mai mult, acest lucru nu trebuie văzut ca un defect, ci o caracteristică. Iar pentru asta este de ajuns să vă imaginați un dulap în care, de-a lungul timpului ați îndesat diverse lucruri, unele mai importante, altele mai puțin importante, însă dulapul nu este elastic, astfel că vine un moment în care trebuie să faceți curat în el ori nu mai aveți unde arunca un ac.
Menținerea amintirilor ne consumă din metabolism, dar ne și poate încetini sau chiar împiedica recuperarea unor amintiri specifice.
Creierul decide ce este important și trebuie păstrat, iar în general acesta preferă informațiile sociale, dar aruncă cu ușurință informațiile abstracte.
Uitarea, semne de alarmă
Pierderea memoriei devine o problemă atunci când începe să vă afecteze viața de zi cu zi obișnuită. Nu este o problemă uriașă dacă nu vă puteți aminti să virați la dreapta sau la stânga.
Cu toate acestea, să uiți de ce te afli la volan, unde trebuie să mergi sau chiar cum să conduci nu este normal. Acestea sunt semne că ceva ar putea să nu fie în regulă și ar trebui să fie investigat în continuare.
Drumul dintre pierderile de memorie asociate cu îmbătrânirea și pierderile de memorie mai îngrijorătoare este denumit deficiență cognitivă ușoară. Gradul de afectare poate rămâne stabil, se poate îmbunătăți sau se poate agrava. De altfel, există un risc crescut, de trei până la cinci ori, de apariție al bolilor neurodegenerative, cum ar fi demența. În fiecare an, aproximativ 10-15% dintre persoanele cu deficiență cognitivă ușoară vor dezvolta demență.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, din cele 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, 60-70% au boala Alzheimer, fiind mai vizibil în perioada pandemiei, potrivit neurochirurgului Vlad Ciurea.
Cât privește vârsta la care apare această boală, ”din nefericire, vârsta scade și s-a ajuns acum, în jur de 60 de ani, să apară primele cazuri. Iar acest Covid care a venit peste noi a scos în evidență un număr de cazuri care erau acoperite, nu știam despre ele. Trebuie să facem tot posibilul să luptăm, să nu le aruncăm, căci putem obține rezultate”, a adăugat neurochirurgul.
În cazul persoanelor cu deficiență cognitivă ușoară, activitățile cotidiene sunt afectate treptat și mai semnificativ în timp. Astfel, pe lângă pierderea memoriei, poate fi însoțită de alte probleme legate de limbaj, gândire și abilități de luare a deciziilor.
Un diagnostic de deficiență cognitivă ușoară poate fi o sabie cu două tăișuri. Afirmă îngrijorarea persoanelor în vârstă că pierderea lor de memorie este anormală. De asemenea, ridică îngrijorarea că aceasta se va transforma în demență. Dar poate duce, de asemenea, la explorarea unui potențial tratament și la planificarea viitorului.
Uitarea, când este nevoie de ajutor
O creștere notabilă a momentelor de uitare ar putea fi un avertisment legat de declinul neuronal.
În acest sens, există o serie de teste standardizate care pot detecta deficitele de memorie din timp și astfel să ne ajute să gestionăm situația.
În timp ce lipsurile de memorie de zi cu zi nu sunt ceva de care ar trebui să ne îngrijorăm în mod nejustificat, este necesar să solicitați sfatul unui medic, atunci când aceste episoade devin mai accentuate și mai consistente.
Ca prevenție a degenerării neuronale, este important să adoptați un stil alimentar care să vă aducă în dietă un aport de vitamine și minerale benefice îmbunătățirii funcției cerebrale.
Cea mai indicată dietă este MIND, o combinație dintre dieta mediteraneeană, cu rezultate și pentru diabetul zaharat, și DASH, dieta recomandată pentru scăderea tensiunii arteriale. În cazul dietei MIND, accentul se pune pe fructele de pădure, care au un conținut ridicat de antioxidanți cu impact asupra stresului oxidativ.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
