O nouă descoperire în domeniul bolii Parkinson a dezvăluit trei subtipuri distincte, fiecare caracterizat de progresii diferite ale simptomelor. De la o formă cu simptome blânde și progresie lentă, la alta cu simptome moderate și avans moderat, și până la o formă agresivă cu progresie rapidă, aceste subtipuri nu doar că diversifică peisajul bolii Parkinson, dar și sugerează că tratamentele personalizate ar putea fi cheia pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni complexe.
Descoperire cu ajutorul AI
Boala Parkinson a fost mult timp un puzzle complex pentru cercetători şi pacienţi deopotrivă. Cu toate acestea, datorită tehnicilor avansate de învăţare automată, oamenii de ştiinţă de la Weill Cornell Medicine au făcut acum o descoperire care ar putea schimba modul în care înţelegem şi tratăm aceasta afecţiune provocatoare.
Această formă de inteligenţă artificială a contribuit la identificarea a trei noi tipuri de boala Parkinson, ceea ce ar putea duce la noi tratamente în funcţie de simptomele pacientului.
Trei subtipuri distinct de Parkinon
Într-un studiu publicat în jurnalul npj Digital Medicine, cercetătorii au definit trei subtipuri distincte ale bolii Parkinson bazate în mod specific pe viteza cu care progresează simptomele.
"Boala Parkinson este extrem de heterogenă, ceea ce înseamnă că oamenii cu aceeaşi boală pot prezenta simptome foarte diferite. Acest lucru indică că nu există probabil o abordare universală pentru tratamentul acestei afecţiuni. Ar putea fi necesare strategii de tratament personalizate bazate pe subtipul bolii pacientului", spune autorul principal, Dr. Fei Wang, profesor de ştiinţe ale sănătăţii populaţiei şi director fondator al Institutului de Inteligenţă Artificială pentru Sănătate Digitală (AIDH) din cadrul Departamentului de Ştiinţe ale Sănătăţii Populaţiei de la Weill Cornell Medicine.
Care sunt cele 3 subtipuri
Există trei noi subtipuri de Parkinson identificate în cercetare:
- Subtipul cu progresie lentă (PD-I): Aproximativ 36% din pacienți prezintă simptome ușoare, care evoluează treptat în timp. Este descris adesea ca fiind "broasca țestoasă" a bolii Parkinson - un ritm lent și constant.
- Subtipul cu progresie moderată (PD-M): Acest grup cuprinde aproximativ 51% din cazuri, începând cu simptome ușoare și avansând într-un ritm mai echilibrat. Se aseamănă mai degrabă cu o alergare constantă decât cu o cursă rapidă.
- Subtipul cu progresie rapidă (PD-R): Este caracterizat prin evoluția rapidă a simptomelor, cu o înrăutățire semnificativ mai rapidă în comparație cu celelalte două grupuri.
Aceste descoperiri sunt fundamentale pentru a înțelege variabilitatea bolii Parkinson și pot influența viitoarele tratamente personalizate.
Descoperire într-un mod inovator
Boala Parkinson - FOTO: Freepik
Cercetătorii au descoperit aceste subtipuri într-un mod inovator. Au folosit învăţarea profundă, un tip de inteligenţă artificială care poate analiza cantităţi mari de date pentru a identifica modele pe care oamenii le-ar putea rata. Prin examinarea înregistrărilor clinice anonime din două baze de date mari, echipa a reuşit să identifice aceste modele distincte de progresie.
Ceea ce este cu adevărat entuziasmant la această descoperire este că fiecare subtip pare să aibă propria sa "amprenta" genetică şi moleculară unică. De exemplu, subtipul de progresie rapidă a prezentat o activitate crescută în caii asociate cu neuroinflamatia (inflamaţia creierului), stresul oxidativ (deteriorarea celulară cauzată de molecule instabile) şi metabolismul.
Această descoperire nu este doar o cunoaştere academică - poate avea implicaţii practice pentru tratament. Prin înţelegerea proceselor biologice specifice implicate în fiecare subtip, cercetătorii pot începe să exploreze modalităţi de a targeta aceste căi cu medicamente noi sau deja existente.
Noi tratamente
De fapt, echipa a făcut deja descoperiri promiţătoare în acest sens. Au utilizat descoperirile lor pentru a identifica candidaţi potenţiali de medicamente care ar putea fi reutilizaţi pentru tratarea subtipurilor specifice de Parkinson. Un exemplu notabil este metformina, un medicament obişnuit pentru diabet.
"Prin examinarea acestor baze de date, am descoperit că persoanele care iau medicamentul pentru diabet, metformina, par să aibă simptome ameliorate ale bolii - în special simptome legate de cogniţie şi căderi - comparativ cu cei care nu iau metformina," spune primul autor, Dr. Chang Su, profesor asistent de ştiinţe ale sănătăţii populaţiei şi membru al AIDH la Weill Cornell Medicine.
Acest efect a fost observat în mod deosebit la pacienţii cu subtipul de progresie rapidă, care sunt mai predispuşi să experimenteze probleme cognitive în stadiile incipiente ale bolii.
Această cercetare demonstrează perfect cum datele masive şi inteligenţa artificială revoluţionează cercetarea medicală. Prin analizarea unor cantităţi uriaş de date ale pacienţilor, cercetătorii pot identifica modele şi conexiuni care altfel nu ar fi fost evidente.
Desigur, ca în orice avans ştiinţific, este necesară mai multă cercetare pentru a valida pe deplin aceste constatări. Cu toate acestea, implicaţiile potenţiale sunt uriașe. Imaginaţi-vă un viitor în care, la diagnosticarea unei persoane cu Parkinson, aceasta ar putea fi imediat clasificată într-unul din aceste subtipuri. Planul lor de tratament ar putea fi apoi adaptat la subtipul lor specific, potenţial încetinind progresia bolii şi îmbunătăţind calitatea vieţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.