În data de 24 martie, administrația Trump a închis biroul dedicat long-COVID din cadrul Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al SUA, ca parte a unei reorganizări oficiale.
La doar câteva zile distanță, Institutul Național de Sănătate (NIH) a mers mai departe, anunțând desființarea a până la 45 de granturi acordate în cadrul inițiativei Researching COVID to Enhance Recovery (RECOVER). După o reacție de respingere și protesturi, NIH a restabilit granturile în doar câteva zile.
În urma reducerii fondurilor și închiderii biroului NIH, cercetătorii și apărătorii pacienților se simt incertitudinali și îngrijorați în legătură cu viitorul inițiativei federale care urmărește tratarea unei afecțiuni cronice ce afectează până la 7% dintre adulții din SUA.
Promisiuni pentru tratamentul long-COVID
"Milioane de americani suferă și depind de noi pentru noi tratamente și îngrijiri", a declarat Grace McComsey, MD, care conduce unul dintre cele 15 centre naționale pentru long-COVID, finanțate de inițiativa RECOVER din Cleveland, potrivit Medscape.
Specialiștii în sănătate publică și medicii care tratează pacienții cu această afecțiune afirmă că sunt necesare mai multe acțiuni în anul următor pentru a pune inițiativa RECOVER pe drumul cel bun.
Printre acestea se numără creșterea numărului de studii clinice și sporirea transparenței – pentru a obține progrese semnificative pentru pacienți, unii dintre ei suferind de long-COVID încă din 2020.
Tratamentele pentru Long-COVID, afectate de reducerea fondurilor guvernamentale - FOTO: Freepik@ummehiba1
Progresul RECOVER-Treating Long COVID (RECOVER-TLC)
Anul trecut, NIH a reorganizat programul RECOVER sub denumirea RECOVER-TLC, coordonat de Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase, cu scopul de a explora noi terapii, medicamente și idei pentru tratarea afecțiunii.
În septembrie, RECOVER-TLC a organizat o întâlnire inaugurală la sediul NIH din Bethesda, Maryland, la care au participat cercetători, părți interesate și apărători ai pacienților din întreaga țară. Ziyad Al-Aly, MD, epidemiolog clinic senior la Universitatea Washington din St. Louis, care a luat cuvântul la eveniment, a declarat că a plecat optimist în urma întâlnirii.
"RECOVER-TLC mi-a liniștit o parte dintre îngrijorările mele, iar la finalul întâlnirii am simțit că liderii programului vor să meargă spre studii clinice, ceea ce este esențial pentru a ajuta pacienții noștri", a spus Al-Aly.
Cu toate acestea, odată cu apropierea alegerilor din noiembrie, lucrurile par a fi în pauză, a adăugat el. Întâlnirea care trebuia să aibă loc în februarie a fost anulată, iar cercetătorii au rămas cu întrebări privind viitorul inițiativei.
Recunoaștere mai largă în rândul medicilor
Un alt progres semnificativ al programului RECOVER a fost îmbunătățirea coordonării între cercetători și clinicieni, ceea ce a ajutat pacienții și medicii să dobândească o înțelegere mai profundă a afecțiunii.
"Astăzi, mai mulți medici sunt conștienți de long-COVID și sunt interesați să afle tratamente eficiente pentru a-și ajuta pacienții, comparativ cu anii trecuți.
Este mult mai puțin probabil ca pacienții să nu fie crezuți că au long-COVID, deoarece mult mai mulți medici sunt de acord cu seriozitatea acestei afecțiuni", a spus Nisha Viswanathan, MD, directorul Programului Long COVID de la UCLA Health.
Viswanathan își amintește cum la început, când vorbea despre long-COVID, la întâlniri erau doar câțiva medici, dar acum va vorbi despre acest subiect în fața a 800 de oameni.
Tratarea întregii afecțiuni
RECOVER a făcut progrese și în ceea ce privește finanțarea cercetărilor ce urmăresc să descopere cauzele long-COVID, în special printr-o înțelegere mai clară a rezervoarelor virale – fragmente de virus care rămân în sânge, țesuturi și organe, provocând o reacție imunitară crescută.
"NIH recunoaște în sfârșit că rezervoarele virale sunt reale și cauzează simptome", a spus David Putrino, PhD, directorul Centrului Cohen pentru Recuperare din Boala Cronica Complexă de la Mount Sinai din New York.
Datele din RECOVER au arătat că persoanele cu long-COVID erau de două ori mai susceptibile să aibă fragmente virale în sânge, a explicat McComsey. Această înțelegere îmbunătățită a rezervoarelor virale ar putea duce la tratamente mai eficiente, spun experții.
Tratamentul cu antivirale sau anticorpi monoclonali ar putea adresa aceste fragmente de virus rămase în organism, dar nu se știe încă dacă eliminarea acestora ar duce efectiv la dispariția simptomelor.
Mai multe studii clinice, mai multă transparență
Cu toate progresele făcute, cercetătorii subliniază că transparența rămâne o problemă, în special în ceea ce privește accesul la datele deja colectate. De asemenea, pentru a accelera identificarea tratamentelor eficiente, ar trebui să se pună un accent mai mare pe studiile clinice.
"Este nevoie de mai multe studii clinice eficiente pentru a demonstra ce funcționează cu adevărat și pentru care pacienți", a spus Charlie McCone, un avocat al pacienților din San Francisco, care îndeamnă la mai multe studii clinice. În prezent, nu există un medicament aprobat pentru long-COVID, iar majoritatea tratamentelor sunt destinate gestionării simptomelor.
În final, deși s-au făcut progrese semnificative, cercetătorii și pacienții așteaptă mai multe studii clinice și mai multă transparență din partea autorităților, pentru a adresa nevoile urgente ale celor afectați de long-COVID.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
