Există tratamente care pot vindeca, în unele cazuri alergiile, pe lângă cele care atenuează simptomele și te ajută să treci de perioadele critice, explică EXCLUSIV dr Adriana Camuescu, medic primar alergologie și imunologie clinică, de la Spitalul Clinic Sanador.
Tratamentul se alege în funcție de tipul de alergie. În primul rând, „se tratează simptomatic, pentru că interesul principal este să scoți pacientul din impas acut. În cazul alergiilor respiratorii, pe lângă tratamentul simptomatic, în cazul multor alergeni dintre cei severi care produc simptome severe ave posibilitatea să facem desensibilizare. Adică, practic, să învățăm organismul să-l tolereze. Există extracte cu care lucrăm, în general foarte bine tolerate, și cu rezultate foarte bune", detaliază medicul alergolog.
Cum se face tratamentul vindecător
Un astfel de tratament durează în medie jumătate de an și contează foarte mult momentul în care se începe tratarea pacientului. Apoi, este posibil ca, la ani distanță, tratamentul să trebuiasă să fie repetat.
„Pentru alergenii sezonieri cum sunt polenurile, durează 6 luni, timp în care pacientul trebuie să-și administreze sublingual o soluție care conține alergen purificat și standardizat, zi de zi. Se începe cu 3 luni înainte de sezon și pe perioada de sezon. De regulă sunt 6 luni, jumătate din timp este presezonier și cealaltă jumătate din timp este cosezonier. Poți să spui că este vindecat, discutând despre simptome. Poate că e un pic prea mult vindecat, pentru că oamenii când spui asta se așteaptă să nu mai facă niciodată acea afecțiune. Terenul genetic rămâne, iar de aici este o poartă care se poate deschide către alte alergii, sau care deja este deschisă. Poți să asiguri niște ani buni de lipsă a simptomelor, poți să controlezi în așa fel simptomele încât pacientul să nu mai aibă nevoie de tratament simptomatic în perioada de sezon, să aibă o viață normală, pe o perioadă foarte lungă de timp, și să previi, cu acest tratament, apariția complicațiilor, lucru care mi se pare foarte important", arată dr Adriana Camuescu, medic primar alergologie și imunologie clinică, de la Spitalul Clinic Sanador.
Alergia la alune, același mecanism
În completarea explicațiilor specialistului român, un nou studiu, publicat în urmă cu două zile în prestigioasa revistă The Lancet, arată că pe un mecanism similar este posibil ca și o altă alergie, alimentară de data aceasta – alergia la alune – ar putea fi „vindecată" printr-un mecanism similar: obișnuirea organismului să tolereze alergenul în cauză.
Alergia la arahide (alune), care este adesea severă, este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare din Statele Unite. Deși studiile anterioare au arătat că imunoterapia orală cu arahide (ILO) - care înseamnă ingerarea unor cantități mici și controlate de proteine de arahide, sub supraveghere medicală - poate desensibiliza adulții și copiii și poate preveni reacțiile alergice care pot pune viața în pericol, durata și doza optimă nu erau cunoscute. Într-un studiu care a urmat participanților după ce OIT i-a desensibilizat cu succes la arahide, întreruperea OIT sau continuarea OIT la o doză redusă a dus la o scădere a efectelor sale de protecție. Studiul, publicat online în The Lancet, a constatat, de asemenea, că mai multe teste de sânge administrate înainte de ILO ar putea prezice succesul terapiei. Studiul de faza 2 a fost susținut de Institutul Național american de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), parte a NIH, și poate arăta cine poate beneficia de OIM de arahide și ce schimbări în acest tratament experimental ar trebui implementate.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au înscris 120 de persoane cu vârste cuprinse între 7 și 55 de ani, cu alergie la arahide diagnosticată în „Studiul de imunoterapie orală la arahide: eficiența și descoperirea siguranței" (POISED). Deși au evitat să mănânce propriu-zis alune pe tot parcursul procesului, 95 de participanți au primit doze zilnice crescute treptat de proteine de arahide, de până la 4 grame, iar 25 de participanți au primit OIT zilnic cu făină de ovăz ca placebo. După 24 de luni, participanților li s-a oferit cantități crescute treptat de arahide într-un mediu controlat, pentru a evalua toleranța acestora. Dintre participanții care au primit OIT de arahide, 83% nu au avut o reacție alergică la arahide, în timp ce doar 4% din grupul OIT placebo au reușit acest lucru.
Cei tratați cu OIT care nu au mai avut reacție alergică au fost apoi randomizat distribuiți pentru a primi fie OIT placebo sau au fost „tratați" cu o doză zilnică de 300 mg de proteină de arahide. Un an mai târziu, mai mulți participanți din grupul cu OIT de arahide de 300 mg (37%) nu făceau în continuare reacții alergice față de cei cu placebo (13%), confirmând impoteza că desensibilizarea este menținută doar la o minoritate de participanți după ce tratamentul cu OIT este întrerupt sau redus. Participanții care au trecut peste alergiile alimentare au avut, de asemenea, niveluri inițiale mai mici de anticorpi alergici la proteina de arahide și alți indicatori ai activității alergice în sânge. Cercetările viitoare se vor concentra pe identificarea regimurilor de OIT optime care mențin protecția după terapie și vor permite consumul regulat de alimente fără simptome alergice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
