Toxiinfecția alimentară se declanșează ca rezultat al consumului de alimente contaminate, alterate sau toxice, motiv pentru care se impune o mai mare atenție la produsele pe care le achizționați în această perioadă aglomerată.
Ce este toxiinfecția alimentară?
Toxiinfecția alimentară apare atunci când o persoană consumă alimente sau băuturi contaminate cu:
- bacterii;
- virusuri;
- paraziți;
- toxine;
- substanțe chimice;
- mucegaiuri.
Cele mai frecvente simptome includ indigestie, durere abdominală, greață, vărsături și diaree. Simptomele dispar, de regulă, după câteva zile, însă există cazuri în care toxiinfecția alimentară poate avea consecințe grave asupra sănătății, mai ales dacă vorbim de copiii mici sau de persoane cu o sănătate deja precară.
Care sunt cauzele toxiinfecțiilor alimentare
Cele mai multe tipuri de toxiinfecții alimentare pot fi cauzate de bacterii, paraziți sau virusuri. Acești agenți patogeni se pot găsi pe aproape toate alimentele pe care oamenii le consuma. Alimentele consumate crude sunt surse frecvente de indigestie sau toxiinfecție alimentară fiindcă nu trec printr-un proces de pregătire termică. Alimente precum carnea, ouăle și produsele lactate sunt frecvent contaminate.
De asemenea, există cazuri în care alimentele din consum intră in contact cu microorganismele din materiile fecale sau vomă, atunci când o persoană bolnavă nu se spală pe mâini înainte de a găti.
Cea mai frecventă cauză a toxiinfecțiilor alimentare este contaminarea cu bacterii:
- coli, în special E. coli producătoare de toxina Shiga;
- Listeria monocytogenes;
- Salmonella;
- Campylobacter;
- Clostridium botulinum;
- Staphylococcus aureus;
- Shigella;
- Vibrio vulnificus.
Persoanele care prezintă un risc mai mare de toxiinfecție alimentară sunt:
- Femeile gravide;
- Adulții cu vârsta de peste 65 de ani;
- Copiii care au vârsta mai mică de 5 ani;
- Persoanele care au un sistem imunitar slăbit din cauza cancerului, HIV sau a altor boli.
Care sunt complicațiile intoxicației alimentare
Deshidratare. Cea mai frecventă complicație a bolii alimentare, deshidratarea, poate fi fatală, dacă nu este tratată. Deshidratarea este deosebit de frecventă la copiii mici.
Avort spontan sau copil mort la naștere. Infecția cu Listeria este deosebit de periculoasă pentru copiii nenăscuți, deoarece bacteriile pot provoca leziuni neurologice și deces.
Afectarea rinichilor. E. coli poate duce la sindrom hemolitic uremic și insuficiență renală.
Artrita. Salmonella și campylobacter pot provoca artrită cronică și leziuni articulare.
Leziuni ale creierului. Unele bacterii sau virusuri pot provoca infecții ale creierului - meningită.
Deces. În cazurile severe, intoxicația alimentară poate fi fatală, în special pentru persoanele care se află în grupuri cu risc ridicat.
Diagnosticare și tratament
Diagnosticarea se face de către medicul specialist, pe baza simptomelor pe care le prezintă persoana. Medicul poate să recomande efectuarea unor teste și analize specifice, astfel încât să poată fi pus un diagnostic corect, în contextul în care o serie de alte boli pot produce parte dintre simptomele intoxicației alimentare.
În ceea ce privește tratamentul, acesta va fi stabilit de medic, în urma diagnosticului dat. În același timp, există câteva reguli pe care pacientul le poate urma pentru ameliorarea simptomelor, chiar la domiciliu: hidratarea, odihna, alimentația (introducerea în dietă a alimentelor solide până când diarea și vărsăturile au trecut, precum și alimente ușor de digerat, sărace în grăsimi).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
