Tiroida este o glandă responsabilă pentru o varietate de funcții ale corpului, inclusiv metabolismul, ritmul cardiac și temperatura corpului. Cercetătorii de la Universitatea din Milano, Italia, au descoperit o legătură între disfuncția tiroidiană și COVID-19.
Acum, cercetătorii de la Universitatea din Milano, Italia, au descoperit o legătură între disfuncția tiroidiană și COVID-19. Iar la un an de la infectare, oamenii de știință au descoperit că persoanele cu COVID-19 moderat până la sever încă mai aveau dovezi de disfuncție tiroidiană, potrivit Medical News Today.
Cum a afectat COVID-19 funcționarea tiroidei
Potrivit autorului principal al studiului, dr. Ilaria Muller, profesor asistent în endocrinologie, Departamentul de Științe Clinice și Sănătate Comunitară de la Universitatea din Milano, Italia, scopul studiului a fost dublu.
Una dintre ele a fost aceea de a dovedi că COVID-19 a afectat funcția tiroidiană și a declanșat inflamația tiroidei, provocând tiroidită.
Dr. Muller a explicat că COVID-19 modifică funcția tiroidiană pe o varietate de niveluri diferite, inclusiv, "sindromul bolii non-tiroidiene - o combinație complexă de mecanisme adaptive și maladaptive care induc modificări tranzitorii ale testelor funcției tiroidiene la persoanele grav bolnave - furtuna de citokine.
Al doilea obiectiv al cercetătorilor a fost corelarea funcției tiroidiene cu mai mulți parametri ai severității bolii COVID-19.
"În cele din urmă am dorit să monitorizăm evoluția disfuncției tiroidiene de-a lungul timpului, până la un an de la infecția cu SARS-CoV-2, pentru a verifica prezența sau absența consecințelor pe termen lung asupra funcției tiroidiene", a declarat dr Ilaria Muller pentru Medical News Today.
Leziunile, prezente și după un an
Dr. Muller și echipa sa au studiat 100 de pacienți internați în spital pentru COVID-19 sever. La analiza hormonului lor de stimulare tiroidiană (TSH) și alți indicatori, au găsit o apariție frecventă a tiroiditei. Cu toate acestea, tiroida pacienților a revenit la niveluri normale la scurt timp după recuperarea după COVID-19.
Cercetătorii au examinat apoi aceiași pacienți 12 luni mai târziu. Ei au descoperit că leziunile de tiroidită au rămas vizibile prin ecografie tiroidiană.
Pe baza constatărilor echipei sale, Muller a crezut că ar fi util ca profesioniștii din domeniul sănătății să măsoare funcția tiroidiană la pacienții cu COVID-19 severi. Acest lucru se datorează faptului că concentrațiile serice ale hormonilor tiroidieni TSH și triiodotironina liberă (FT3) sunt indicatori de prognostic ai severității bolilor tiroidiene.
"În plus, acest lucru ar permite (acestora) să diagnosticheze posibila prezență a tireotoxicozei - excesul de hormoni tiroidieni - din cauza tiroiditei atipice, un factor de risc suplimentar pentru un rezultat slab la pacienții deja debilitați de boala COVD-19 severă", a explicat medicul.
În general, dr. Muller a spus că efectele infecției cu SARS-CoV-2 și ale bolii COVID-19 asupra funcției tiroidiene par ușoare și tranzitorii.
Tiroidita autoimună, boala fără simptome
În România, boala numită tiroidită autoimună este endemică, pentru că nu are simptome specifice este greu de diagnosticat”, afirmă medicul Mihaela Bilic în cadrul emisiunii ”Doctor de Bine” de la PRO TV. De asemenea, mai precizează aceasta, dacă tiroida nu mai funcționează, ficatul se umple cu grăsime, la fel cum se întâmplă și în cazul exceselor de mâncare și de băuturi alcoolice.
Steatoza hepatică înseamnă ficat gras, adică între celulele hepatice se dezvoltă excesiv celule de grăsime, iar treptat acestea distrug celulele funcționale. Într-o primă fază, ficatul se inflamează, apoi se umple de cicatrici, iar într-un final se ajunge la ciroză, cu alte cuvinte ficat nefuncțional. Cauzele apariției masei grase din ficat țin atât de dietă dezechilibrată, cu mâncare prea mult și alcool, cât și afecțiuni la nivelul tiroidei. De altfel, steatoza hepatică este asociată cu diabetul.
”Ficatul are putere regenerativă, dacă însă nu este prea târziu. Dacă am luat măsurile, totuși, la timp”, Gabriela Smira, medic primar medicină internă, în emisiunea ”Doctor de Bine” de la PRO TV. Iar acest ”la timp” se traduce prin luarea măsurilor corecte, adică alcool redus drastic, mâncare mai puțină, dar mai ales, tiroida tratată.
Care sunt sechelele post-COVID
Prof. dr. Paraschiva Postolache, conferențiar la UMF "Grigore T. Popa" din Iași, medic primar pneumolog și specialist în medicină fizică și reabilitare, a explicat în cadrul ACADEMIEI DE SĂNĂTATE care sunt aceste sechele, dar și dacă ele pot fi prevenite.
”Această pandemie nu s-a finalizat, dar concomitent, pacienții care au suferit de Covid, formă acută, indiferent că a fost ușoară, medie sau severă, marea majoritate dintre ei au rămas cu sechele pe care le încadrăm în acest sindrom numit long-Covid și care după părerea noastră, după cum vedem că evoluează toate cazurile, ele se vor croniciza, iar în viitorul apropriat și îndepărtat ne vom întâlni cu foarte multe cazuri cronicizate.
Cele mai frecvente sechele la acești pacienți sunt cele de tip respirator, pentru că la nivelul aparatului respirator s-a multiplicat virusul, dar nu numai. Și cardiovasculare, digestive, renale sau neurologice. Dar noi ne vom referi doar la cele respiratorii”, a explicat Prof. dr. Paraschiva Postolache, la ACADEMIA DE SĂNĂTATE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
