Cancerul de prostată este un cancer care apare la nivelul prostatei. Prostata este o glandă mică în formă de nucă, la bărbați, care produce lichidul seminal.
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Multe cancere de prostată cresc lent și sunt limitate la glanda prostatică, unde nu pot provoca daune grave. Cu toate acestea, în timp ce unele tipuri de cancer de prostată cresc lent și pot necesita un tratament minim sau chiar niciun tratament, alte tipuri sunt agresive și se pot răspândi rapid.
Cancerul de prostată care este depistat la timp, când este încă limitat la glanda prostatică, are cele mai bune șanse de succes în tratament.
Cancerul de prostată poate să nu provoace niciun semn sau simptom în stadiile sale incipiente, dar cu toate acestea, într-un stadiu avansat poate provoca semne și simptome precum:
- Dificultăți la urinare
- Scăderea forței în jetul de urină
- Sânge în urină
- Sânge în spermă
- Dureri osoase
- Pierderea în greutate fără să încercați
- Disfuncție erectilă
- Când trebuie să consultați un medic
Analiza care-ți arată dacă ai cancer de prostată
"Vorbind despre prostata, testul este simplu, în fiecare an un PSA, o analiză de sânge și o ecografie.
O ecografie făcută de o persoană pricepută, care pot să identifice niște modificări în prostată, care trebuie biopsiate.
Și există tehnologie și aparatură care să biopseze pin point, adică exact un minim văzut în prostată, ăla poate fi biopsiat", a declarat medicul Bogdan Marțian, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
Ce este testul PSA?
Antigenul specific prostatic, sau PSA, este o proteină produsă de celulele normale, precum și de cele maligne ale prostatei. Testul PSA măsoară nivelul de PSA din sânge. Pentru acest test, o probă de sânge este trimisă la un laborator pentru analiză. Rezultatele sunt de obicei raportate ca nanograme de PSA pe mililitru (ng/mL) de sânge.
Nivelul de PSA din sânge este adesea ridicat la persoanele cu cancer de prostată, iar testul PSA a fost aprobat inițial de FDA în 1986 pentru a monitoriza evoluția cancerului de prostată la bărbații care fuseseră deja diagnosticați cu această boală, potrivit National Cancer Institute.
În 1994, FDA a aprobat ca testul PSA să fie utilizat împreună cu un examen rectal digital (DRE) pentru a ajuta la depistarea cancerului de prostată la bărbații cu vârsta de 50 de ani și peste. Până în jurul anului 2008, mulți medici și organizații profesionale au încurajat efectuarea anuală a screening-ului PSA pentru depistarea cancerului de prostată începând cu vârsta de 50 de ani.
Pe lângă cancerul de prostată, mai multe afecțiuni benigne (care nu sunt canceroase) pot face ca nivelul PSA al unei persoane să crească, în special prostatita (inflamația prostatei) și hiperplazia benignă de prostată (HBP) (mărirea în volum a prostatei). Nu există dovezi că niciuna dintre aceste afecțiuni duce la cancer de prostată, dar cineva poate avea una sau ambele afecțiuni și poate dezvolta și cancer de prostată.
Este recomandat testul PSA pentru depistarea cancerului de prostată?
Unele organizații recomandă totuși ca bărbații care prezintă un risc mai mare de cancer de prostată să înceapă screeningul PSA la vârsta de 40 sau 45 de ani.
Recomandarea actualizată, care se aplică atât populației generale, cât și celor cu risc crescut din cauza rasei/etnicității sau a istoricului familial, este următoarea:
- Pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 și 69 de ani, decizia de a se supune unui screening periodic pe bază de PSA pentru depistarea cancerului de prostată ar trebui să fie una individuală.
- Screeningul bazat pe PSA pentru cancerul de prostată nu este recomandat persoanelor cu vârsta de 70 de ani și peste.
Care este un rezultat normal al testului PSA?
Nu există un nivel specific normal sau anormal de PSA în sânge. În trecut, nivelurile de PSA de 4,0 ng/mL și mai mici erau considerate normale. Cu toate acestea, unele persoane cu niveluri de PSA sub 4,0 ng/mL au cancer de prostată și multe persoane cu niveluri de PSA mai mari, între 4 și 10 ng/mL, nu au cancer de prostată.
În plus, diverși factori pot face ca nivelul PSA al unei persoane să fluctueze. De exemplu, nivelul PSA tinde să crească odată cu vârsta, dimensiunea glandei prostatei și inflamația sau infecția. O biopsie recentă a prostatei va crește, de asemenea, nivelul PSA, la fel ca și ejacularea sau exercițiile fizice viguroase (cum ar fi mersul pe bicicletă) în cele 2 zile înainte de testare. În schimb, unele medicamente - inclusiv finasterida și dutasterida, care sunt utilizate pentru a trata HBP - scad nivelul PSA, potrivit sursei menționate anterior.
În general, însă, cu cât nivelul PSA al unui bărbat este mai ridicat, cu atât este mai probabil ca acesta să aibă cancer de prostată.
"Găsim dacă avem vreun cancer pe oriunde"
"Există niște teste, unele dintre ele sunt folosite destul de mult și nu știu cât de justificat, așa-zisa a biopsie lichidă, adică ne luăm sânge și căutăm acolo din sânge, găsim dacă avem vreun cancer pe oriunde.
Chiar așa există însă niște teste care ne pot arăta în ce măsură am putea fi predispuși la dezvoltarea unui cancer fără să fie un cancer transmis genetic, familial.
Mecanismele prin care se formează, care apar cancerele sunt mai multe, nu-i unul singur.
Genele noastre la un moment dat se pot modifica, nu sunt fixe, ele pot pot suferi alterări.
Pe de altă parte, așa-zisele teste genetice, inovatoare, noi și cărora li se face reclamă, sunt și foarte scumpe, așa că cel mai bine este, cel puțin din punct de vedere al bolilor digestive, screeningul este cel mai important și, pe lângă screening, încurajez pe toți cei care ne ascultă și pe cei care nu ne ascultă dar care pot afla de la alții, să se ducă la doctor pentru orice li se pare că nu e în regulă", a conchis medicul.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
