Prof univ dr Dragoș Vinereanu, doctor în științe medicale și președinte al Societății Române de Cardiologie, atrage atenția, din start, că în cazul hipotensiunii, a pre-hipertensiunii și a hipertensiunii este necesar, de urgență, consultul unui medic cardiolog.
„Valori considerate normale ale tensiunii sunt 120-129 mmHg pentru TA (tensiune arterială) sistolică și 80-84 mmHg pentru TA diastolică. Între 130-139 și 85-89 mmHg se consideră TA normal-înaltă (ceea ce americanii denumeau în ghidul anterior pre-hipertensiune). Acestor indivizi li se recomandă schimbarea stilului de viață și un control mai frecvent al TA.
Se consideră hipertensiune (HTA) valori mai mari sau egale cu 140/90 mmHg. Și hipertensiunea poate fi gradată în HTA ușoară (TA 140-159/90-99 mmHg), HTA moderată (TA 160-179/100-109 mmHg) și HTA severă (TA ≥ 180/110 mmHg).
Dacă valorile TA sistolice și diastolice sunt situate în categorii diferite, atunci severitatea va fi dictată de valoarea cea mai mare (de exemplu o TA 176/92 mmHg va fi interpretată că HTA moderată).
Există și conceptul de TA optimă < 120/80 mmHg. Hipotensiunea este definită la valori ale TAS mai mici de 100 mmHg", a rezumat expertul.
Hipertensiunea și riscurile ei
Dar de ce e important să mergi la medic după ce ai observat la măsurătorile făcute acasă că ai tensiune mai mare decât normal? Care sunt riscurile dacă lași netratată hipertensiunea?
„O hipertensiune netratată poate, în timp, să determine probleme serioase de sănătate. Hipertensiunea îmbătrânește în mod accelerat arterele și inima! Riscul de a face atac de cord, accident vascular cerebral, boală renală cronică, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, demență este foarte mare dacă aveți hipertensiune și nu o tratați corect. Adevărul este că hipertensiunea arterială, numită adeseori 'ucigașul tăcut' este o afecțiune ascunsă de cele mai multe ori, iar apariția unui semn sau a unui simptom poate reprezenta deja o manifestare a unor complicațiilor, uneori chiar grave.
Hipertensiunea arterială contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroză. Se ajunge la îngroșarea vaselor și la scăderea aprovizionării cu oxigen la nivelul organelor și țesuturilor. De asemenea, plăcile de aterom se pot fisura sau rupe și pot produce pe suprafața lor cheaguri de sânge (trombi), care vor accentua îngustarea vasului, până la astuparea lui completă. Aș̦a se produc infarctul de miocard și accidentele vasculare cerebrale ischemice. În plus, la hipertensivi vasele cerebrale se rup mai ușor, putând să se producă hemoragii cerebrale.
Riscul de apariție a insuficienței cardiace (incapacitatea inimii de a pompă sângele către organe și țesuturi) este de 6 ori mai mare la pacienții cu HTA, în absența tratamentului. Creș̦terea presiunii în arterele organismului suprasolicită munca inimii. Într-o primă etapă, inima se adaptează la valorile mari de presiune prin îngroșarea pereților săi (apare hipertrofia mușchiului inimii). În timp, mușchiul cardiac obosește și capacitatea de contracție a inimii scade.
Funcția rinichiului se deteriorează mai rapid la hipertensivi și se poate ajunge la insuficientă renală. La această contribuie atât sclerozarea și îmbătrânirea precoce a nefronilor, cât și posibilă afectare a arterelor care duc sânge la rinichi", atrage atenția Prof univ dr Dragoș Vinereanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
