Tensiunea arterială, influențată de căldură. Care sunt valorile normale

Monika Baciu |
Data publicării:
tensiunea arteriala - FOTO: Freepick
tensiunea arteriala - FOTO: Freepick

Tensiunea arterială este forţa care stimulează circulaţia sângelui prin sistemul circulator. 

Tensiunea arterială sau presiunea arterială este forța exercitată de sânge asupra unității de suprafață a arterelor. Inima, prin activitatea sa, întreține o diferență de presiune de-a lungul arborelui circulator.

Presiunea are un maxim în aortă, iar pe măsură ce sângele se îndepărtează de inimă, presiunea arterială scade, astfel că în venele din apropierea atriului drept ea este 0. Diferența de presiune permite circulația sângelui de la artere spre vene.

Vezi și: Biopsie sau examen anatomopatologic. Medic: Diferența între ele e ca la vin. Una e să trimitem tot butoiul la analiză, alta e să scoatem un pahar

Care sunt valorile optime

Medicul Vasi Rădulescu explică pe blogul său care sunt valorile optime ale tensiunii arteriale și care sunt factorii care influențează tensiunea.

”Am primit de-a lungul timpului numeroase întrebări despre valorile tensiunii arteriale. După cum cred că știți deja din postări și cărți, cea mai bună tensiune arterială la adult, potrivit ghidurilor și recomandărilor în vigoare, este 120/70-75 mmHg.

La aceste valori organele sunt perfuzate corect, inima se simte cel mai bine, nu există risc pentru anumite afecțiuni. Dar ce se întâmplă atunci când tensiunea nu are aceste valori pentru sistolică, respectiv diastolică?

Valorile mai mici nu înseamnă automat hipotensiune. Este important să știți că tensiunea arterială este dinamică, modificându-se amplu pe parcursul zilei. Ea crește adaptativ la efort, emoții, pericole, respectiv scade la relaxare, somn.

O tensiune 110/65 mmHg tot normală va fi. Chiar și 100/60 mmHg. Există un interval optim, nu acea 120/70 mmHg bătută în cuie. Hipotensiunea înseamnă tot ce e sub 90/60 mmHg.

Vă recomand să nu neglijați valorile mici, pentru că ele pot ascunde patologii ale organelor (insuficiență cardiacă, modificări ale valvelor inimii), sângerări interne, deshidratare importantă, infecții, anumite afecțiuni endocrine.

Există persoane care au tensiunea mai mică și nu există nicio cauză propriu-zisă. Ele de regulă tolerează bine aceste valori. Femeile prezintă valori ceva mai mici ale tensiunii arteriale din cauza profilului hormonal aparte”, arată medicul.

Vezi și: Sănătatea mintală, afectată de COVID.OMS: Este o investiţie într-o viaţă şi un viitor mai bun pentru toţi

Care sunt simptomele hipotensiunii arteriale

Simptomele de hipotensiune pot fi: amețeală, senzație de cap gol, lipsă de vlagă, stare confuzională, greață, vedere încețoșată.

”Ce facem dacă tensiunea e mică? Ne hidratăm bine, evităm trecerea bruscă din poziție culcat în picioare, putem adăuga un pic de sare în plus în mâncare (sarea trage și apa), putem consuma cafea. Recomand oricum un consult la medic pentru a exclude alte posibile afecțiuni.

Atenție! Dacă prezentați tensiune mică și periferie rece, palidă, senzație de respirație grea sau puls rapid, anunțați imediat 112! Ca să sintetizez și să ajung la întrebarea din titlu, tensiunea 90/60 mmHg nu este mică.

Se întâlnește relativ frecvent și e, de regulă, bine tolerată. Indiferent de situație, un consult la medic este recomandat. Și nu ignorați semnele de urgență amintite mai sus”, arată medicul Vasi Rădulescu pe blogul său.

Vezi și: Bolile metabolice, combătute prin terapia nutrițională. Simona Carniciu: Stilul de viață modern afectează microbiomul

Cum se manifestă hipertensiunea arterială

Tensiunea de 130/90 mmHg nu mai este considerată normală, nici măcar de vârstnici. Indiferent de vârstă, cea mai bună tensiune arterială este 120/70 mmHg.

”Stresul de regulă nu este o cauză pentru hipertensiune cronică și nu reprezintă o explicație aici. Cele mai multe cazuri au oricum etiologie plurifactorială, neidentificată (HTAE, adică hipertensiune arterială esențială). P

uține procente reprezintă hipertensiunea secundară, care apare în boli clare de rinichi, neoplasme, formațiuni tumorale ce secretă adrenalină/noradrenalină. La vârste tinere, o hipertensiune secundară va fi avută în vizor, cu prioritate.

În sarcină, valori mari pot să însemne preeclampsie (tablou mai vast, cu alte manifestări; eclampsia include și convulsii) și necesită consult medical, cu o atitudine aparte (unele pastile pot face rău fătului).

Orice hipertensiv trebuie să reducă aportul de sare, să mănânce cu moderație și diversificat, să facă mișcare, să doarmă bine, să își ia medicația zilnic, să își monitorizeze tensiunea și să păstreze o relație frumoasă cu medicul curant.

Hipertensiunea nu se tratează decât în cazuri selecționate, secundare. Ea se ține sub control cu pastile și măsuri de principii sănătoase de viață.Lipsa controlului crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, oftalmologice, neurologice, renale.

Un hipertensiv neglijat se va trezi cu patologii multiple și va necesita intervenții complexe din partea medicilor”, mai explică Vasi Rădulescu.

Riscurile hipertensiunii arteriale

În caz de salt hipertensiv mare, este necesară prezentarea la UPU.

”Se poate folosi spray cu nitroglicerină, care face vasodilatație. Medicii se cam feresc de el, pentru că poate scădea brusc tensiunea, ducând la pierderea stării de conștiență.

Clasicul captopril poate fi pus sub limbă. Furosemidul injectabil determină diureză puternică și poate ajuta.

Atenție, nu se va pune nifedipină sub limbă, este interzis! În salturile mari, se combină mai multe substanțe, dar tensiunea nu va fi scăzută brusc, ci cu 25% inițial, apoi câte 20-25 mmHg, cu determinări seriate și monitorizare atentă.

Un salt mare (să zicem 250/130 mmHg) este urgență majoră, pentru că poate duce la accident vascular hemoragic. Un salt mare poate determina și edem pulmonar acut, ce necesită o conduită promptă (furosemid, nitroglicerină, oxigen, măști cu presiune pozitivă etc.). Saltul hipertensiv (la anumite valori) poate fi gestionat și la domiciliu.

O valoare de 190/100 mmHg, spre exemplu, poate fi scăzută administrând captopril, nitroglicerină (în poziție culcat), un blocant de canale de calciu. Medicul cardiolog trebuie să sfătuiască orice pacient cu privire la conduita de acasă.

Un pacient bine informat, fără vicii, compliant la schema de tratament, echilibrat în toate segmentele vieții, cu o relație frumoasă cu medicul, va avea o evoluție bună în timp”, mai precizează medicul pe blogul său.

Vezi și: Ce cremă de față să folosești în funcție de vârstă. Ioana Marinescu: Femeile la 40 de ani, din ce în ce mai FRUMOASE

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel