În cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024, cu tema „Prioritizarea Investițiilor: Finanțarea Sănătății Universale și Inovării”, experți din domeniul sănătății și reprezentanți ai industriei farmaceutice au discutat despre nevoile urgente ale sistemului de sănătate din România, în contextul resurselor limitate, și despre importanța inovării și prevenției în îmbunătățirea calității serviciilor medicale.
Extinderea programelor de screening
Mihaela Geoană, președinte al Fundației Renașterea, a subliniat necesitatea extinderii programelor de screening și prevenție pentru reducerea incidenței și mortalității cauzate de cancerul de col uterin, o problemă gravă în România.
"Situaţia în România s-a îmbunătăţit considerabil în ce priveşte percepţia populaţiei, accesul la prevenţie prin vaccinare dar suntem încă pe locuri nedorite în ce priveşte şi incidenţa şi mortalitatea. Dacă mă refer doar la cancerul de col uterin, incidenţa este de 2,5 ori mai mare în România decât în media ţărilor Uniunii Europene iar mortalitatea de patru ori mai mare.
Vedem din experienţa altor ţări că incidenţa poate fi redusă prin screening populaţional şi vaccinare. Vorbesc aici de cancerul de col. În România, atât depistarea cât şi prevenţia sunt încă la nivel foarte redus.
Tehnologia a evoluat iar în epoca digitalizării telemedicina poate fi soluţie pentru accesul populaţiei din zone rurale la servicii medicale. Ieri am împlinit 23 de ani de activitate şi am inaugurat încă o unitate mobilă. Este dotată cu un mamograf digital şi transmite imaginile la centrul medical din Bucureşti, unde sunt citite, interpretate de medicul radiolog.
Experienţa celorlalte două unităţi mobile ne arată că în comunicarea targhetată cu beneficiarii, colaborând cu medicii de familie la nivel local şi cu autoritatea locală, răspunsul populaţiei a fost foarte bun şi adresabilitatea foarte bună. Am fost în 72 de localităţi şi mai efectuat 39.800 de investigaţii", a explicat Mihaela Geoană – Fondator și Președinte, Fundația Renașterea, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024, cu tema „Prioritizarea Investițiilor: Finanțarea Sănătății Universale și Inovării”.
Vezi și: Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Impactul pandemiei de COVID asupra sistemelor de sănătate
Martin Smatana, cercetător la GLOBSEC, a atras atenția asupra impactului pandemiei de COVID-19 asupra sistemelor de sănătate la nivel global, subliniind că multe țări încă nu și-au revenit complet, ceea ce ar putea duce la complicații viitoare.
"În timpul pandemiei de COVID 19 am văzut cu toții că securitatea, sustenabilitatea și reziliența țărilor nu este doar despre tancuri și drone, ci este și despre eficiența sistemului de sănătate. Din acest motiv, în 2022 GLOBSEC a vrut să vadă ce face ca unele țări să fie mai de succes. Analiza ne arată că majoritatea țărilor încă nu și-au revenit din problemele cauzate de COVID, lucru care va duce la alte complicații pe viitor", a spus Martin Smatana – Cercetător Fellow, GLOBSEC.
Summit-ul Aspen Healthcare 2024, provocările finanțării sistemului medical - FOTO: Freepik
Finanțarea sistemului de sănătate
Din perspectiva financiară, Alin Marius Andrieș, Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, a evidențiat creșterea bugetului pentru sănătate cu 120% față de 2018, însă a menționat că România continuă să aloce un procent mult sub media UE pentru sănătate.
"Întotdeauna Ministerul de Finanțe este privit ca un bau-bau pentru că nu dă bani. Întotdeauna bad guy in the room este Ministerul de Finanțe. Comparativ cu 2018 când bugetul alocat pentru Sănătate a fost de aproximativ 42 de miliarde, în 2024, bugetul este de 92 de miliarde, o creștere cu 120%
Avem undeva 6,5% din buget alocat pentru Sănătate. E mult mai puțin decât media UE. Total venituri PIB în România reprezintă 28%. Media europeană este undeva peste 40%", a explicat Alin Marius Andrieș – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, în cadrul summit-ului Aspen Healthcare 2024, cu tema „Prioritizarea Investițiilor: Finanțarea Sănătății Universale și Inovării".
Alocări financiare
În aceeași linie, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, a subliniat importanța fondurilor suplimentare pentru garantarea accesului la servicii medicale de calitate.
"Dacă e să analizăm din punct de vedere a sumei alocate pentru sănătate și cu precădere în serviciile sociale de asigurări de sănătate, stăm foarte bine. Anul acesta avem 73,7 miliarde de lei alocați doar pentru fondul național unic de asigurări de sănătate, față de anul trecut când am avut undeva sub 60 de miliarde de lei.
CNAS, prin casele terioriale nu a reușit, anul trecut, să realizeze plăți integrale pentru furnizorii de servicii medicale în contract cu casele. Cel mai văduvid domeniu a fost cel al medicamentelor. Prin urmare, anul acesta tuturor extinderilor de pachete de servicii medicale pe care pachetul de bază l-a suferit, era absolut necesară această mărire financiară pentru a putea garanta accesul la servicii medicale.
Un indicator important este garantarea accesului la servicii medicale de calitate", a explicat Larisa Mezinu-Bălan – Vicepreședinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Prioritizarea bugetului
Malina Müller, Șef al Economiei Sănătății, a pus accentul pe necesitatea colectării și utilizării datelor pentru prioritizarea bugetelor în funcție de necesitățile reale ale sistemului.
"Aș vrea să mă concentrez pe o perspectivă anume: dacă puteți măsura, puteți repara. Avem nevoie de date pentru a prioritiza bugetul pe care îl avem. Trebuie să avem o structură privind cheltuirea banilor acolo unde e mai multă nevoie. Vreau să subliniez că ne ajută să vedem această industrie ca parte a soluției și nu parte a problemei.
Cheltuielile în sănătate sunt o investiție", a subliniat Malina Müller – Șef al Economiei Sănătății.
Acces limitat la tratamente moderne
Iulian Trandafir de la Alliance Healthcare a semnalat că, deși cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, accesul la tratamente moderne rămâne limitat în România.
"Piața de medicamente în România, în 2014 a fost undeva la 3 miliarde de euro. Anul trecut, a ajuns la 7 miliarde de euro. Bugetul FNUASS, în 2014 a fost la total cheltuieli de 23 de miliarde de lei, iar astăzi este 15 miliarde de euro. La medicamentele cu contribuție personală am pornit de la 1,3 miliarde de euro, în 2014. Anul acesta estimatul este spre două miliarde de euro, iar la programe am pornit de la 560 de milioane, urmând ca anul acesta să fim la 2,5 miliarde. Avem două miliarde de euro în 10 ani.
În ritmul acesta nu putem continua. Chiar cu aceste cheltuieli foarte mari, suntem la coada clasamentului în ceea ce privește accesul la tratamente moderne.
Chiar și cu această creștere enormă nu reușim să avem acces la tratamente moderne. Chiar și cu această creștere foarte mare a cheltuielilor suntem, în continuare în urma clasamentului la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor", a explicat Iulian Trandafir – VP, Director General Regional pentru România, Cehia, Lituania, Alliance Healthcare / Membru al Consiliului, Institutul Aspen România.
Schimbare în viitor
Sănătatea este o investiție strategică pe termen lung, nu doar o cheltuială.
"Cred că tendințele actuale sunt un indicator clar pentru schimbare, pentru regândirea modului în care lucrăm. Când ne uităm la prevalența bolilor, e clar că trebuie să schimbăm ceva.
Sănătatea este o investiție, e o necesitate. Când vorbim de sănătate, vorbim de îmbunătățirea productivității muncii. Totul ține de timp. Impactul investițiilor nu este pe termen scurt, ci pe termen lung", a subliniat Marcelo Pascual Morales – Managing Director, MSD România & Republica Moldova.
Vezi și: Vitamina D, cheia pentru sănătatea cardiometabolică. Reglează tensiunea, glicemia și colesterolul
Speranța de viață în creștere
Impactul pozitiv al investițiilor în sănătate este vizibil nu doar la nivel individual, ci și economic, prin creșterea productivității și a contribuțiilor la sistemul de sănătate.
"Din perspectiva mea este foarte clară valoarea inovației în domeniul farmaceutic. Este impresionat să vedem că speranța de viață s-a dublat în ultimul secol datorită inovațiilor în domeniul farmaceutic și nu numai. Când ne gândim la vaccinare, antibiotice, noi tratamente, toate acestea au o mare contribuție. Nu există îndoială. Impactul este totodată și economic.
Fiecare dolar investit în sănătate are un impact. Dacă avem o populație mai sănătoasă, lucrează mai mult, contribuie mai mult. De asemenea, există și multe provocări legate de îmbătrânirea populației, scăderea natalității, care afectează și aceasta viitorul contribuțiilor la sistemul de sănătate", a spus Marcelo Rainer – Președinte & General Manager, Novartis România.
Panelul a abordat necesitatea ca sistemul de sănătate din România să își concentreze finanțarea atât pe sănătatea universală, cât și pe inovare, în contextul resurselor limitate. Discuțiile s-au axat pe identificarea priorităților de finanțare în viitorul apropiat și pe termen mediu, având în vedere cererea în creștere pentru servicii medicale. Panelul și-a propus să ofere o mapare obiectivă a nevoilor sistemului de sănătate, pentru a trage concluzii cu privire la direcțiile esențiale de finanțare, cum ar fi inovarea, prevenția, îngrijirea primară și infrastructura de sănătate.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
