Pandemia a intensificat povara suferinței psihologice, inclusiv anxietatea, depresia, stresul post-traumatic și insomnia. Cu toate acestea, factorii asociați cu o susceptibilitate crescută la suferință psihologică în rândul adulților din populația generală în timpul COVID-19 nu sunt încă bine cunoscuți.
„Înțelegerea acestor factori este crucială pentru proiectarea programelor preventive și a planificării resurselor de sănătate mintală în timpul pandemiei COVID-19 care evoluează rapid”, spune autorul principal Tazeen Jafar, profesor în cadrul Programului de cercetare a serviciilor și serviciilor de sănătate de la Duke-NUS, care a condus studiul. „Acești factori ar putea fi utilizați pentru a identifica populațiile cu risc crescut de suferință psihologică, astfel încât să li se poată oferi intervenții țintite de la distanță și în persoană”, a continuat acesta.
Cercetătorii au efectuat o meta-analiză (link direct studiu) a 68 de studii efectuate în timpul pandemiei, care au inclus 288.830 de participanți din 19 țări. Factorii care sunt asociați cu suferința psihologică includ locuirea în zonele rurale; educație de nivel mai mic, venituri mai mici sau șomaj.
Este vital ca publicul larg și profesioniștii din domeniul sănătății să fie conștienți de povara mare a suferinței psihologice în timpul pandemiei, spune autorul principal al analizei.
Unul din trei adulți se confruntă cu anxietate și depresie legate de COVID-19, arată analiza care a fost publicată în PLOS ONE. Constatarea este valabilă în special pentru femei, adulți mai tineri și pentru cei cu statut socioeconomic mai scăzut, cei care trăiesc în zonele rurale și cei care au un risc ridicat de infectare cu coronavirus, relatează cercetătorii.
Descoperirea că femeile sunt mai susceptibile de a avea o suferință psihologică decât bărbații este în concordanță cu alte studii globale care au arătat că anxietatea și depresia sunt mai frecvente la femei.
Categoriile la risc trebuie susținute
„Statutul social mai scăzut al femeilor și accesul mai puțin preferențial la asistența medicală în comparație cu bărbații ar putea fi responsabil pentru impactul psihosocial negativ exagerat asupra femeilor”, sugerează cercetătorii. „Astfel, programele de informare pentru serviciile de sănătate mintală trebuie să vizeze femeile în mod proactiv”.
Adulții mai tineri, în vârstă de 35 de ani și mai puțin, au fost mai predispuși să aibă suferință psihologică decât cei cu vârsta peste 35 de ani. Deși motivele pentru acest lucru sunt neclare, studiile anterioare au sugerat că s-ar putea datora accesului mai mare al tinerilor la informațiile legate de COVID-19 prin intermediul mass-media. Studiul confirmă, de asemenea, că expunerea mai lungă la mass-media a fost asociată cu șanse mai mari de anxietate și depresie.
Alți factori asociați cu suferința psihologică au inclus locuirea în zonele rurale; educație mai slabă, venituri mai mici sau șomaj; și cei care prezintă un risc crescut de infecție cu COVID-19. A avea un sprijin familial și social mai puternic și a utiliza strategii de coping pozitive a redus riscul de suferință psihologică.
„Publicul larg și profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie conștienți de povara mare a suferinței psihologice în timpul pandemiei, precum și de educația privind strategiile de coping”, spune Jafar. „Pacienții trebuie încurajați să caute ajutor și să acceseze serviciile de consiliere în domeniul sănătății mintale cu recomandări adecvate”, a arătat specialistul.
„Chiar și cu progresele uriașe pe frontul vaccinurilor, lumea a ajuns să-și dea seama că pandemia COVID-19 va fi alături de noi pe termen lung”, spune Patrick Casey, profesor și vice-decan senior pentru cercetare. „Studiul profesorului Jafar oferă informații valoroase asupra impactului psihologic al pandemiei asupra populațiilor din întreaga lume și evidențiază grupuri specifice care pot beneficia de sprijin suplimentar, indiferent dacă este vorba de familia lor sau de un furnizor de asistență medicală”, a mai arătat acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
