Un nou studiu a identificat o legătură care dublează. riscul unei afecțiuni cardiace mortale. Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie, caracterizată printr-un ritm cardiac anormal, și poate duce la accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau alte complicații.
Stresul la locul de muncă, factor declanșator al fibrilației atriale
Stresul legat de muncă poate dubla riscul de a dezvolta o bătaie neregulată a inimii, potențial fatală, conform unui nou studiu. Cercetarea a descoperit că tensiunea la locul de muncă și percepția lipsei de recompensă sunt legate de o șansă semnificativ mai mare de a dezvolta fibrilația atrială.
Studiul, care s-a concentrat pe angajații din birourile canadiene, a constatat că cei care experimentau o tensiune ridicată la locul de muncă și recompense reduse, cum ar fi un salariu inadecvat sau lipsa recunoașterii, aveau un risc cu 97% mai mare de a dezvolta această afecțiune a inimii, cunoscută sub numele de fibrilație atrială, în comparație cu colegii lor mai puțin stresați.
Constatările, publicate în Journal of the American Heart Association, au relevat, de asemenea, că tensiunea ridicată la locul de muncă era asociată cu un risc cu 83% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială, în timp ce dezechilibrul dintre efort și recompensă era legat de un risc cu 44% mai mare.
Stres - FOTO: Freepik@sambathdara95
Fibrilația atrială, ce este
Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie, un ritm cardiac anormal. Aceasta poate duce la accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiovasculare.
Fibrilația atrială, o afecțiune care poate afecta adulții de orice vârstă, dar care afectează predominant bărbații mai în vârstă, a fost legată de stresul la locul de muncă într-o cercetare revoluționară. Profesorul Xavier Trudel, autorul principal de la Universitatea Laval din Quebec, a subliniat descoperirile inovatoare.
"Studiul nostru sugerează că factorii de stres la locul de muncă pot fi factori relevanți de inclus în strategiile preventive. Recunoașterea și abordarea factorilor de stres psiho-social la locul de muncă sunt necesare pentru a promova medii de lucru sănătoase care să beneficieze atât indivizii, cât și organizațiile în care aceștia lucrează", a explicat prof. Xavier Trudel.
Stresul de la locul de muncă, impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare
Studiul a analizat efectele tensiunii la locul de muncă, o combinație de cerințe mari, cum ar fi volumul excesiv de muncă și termenele stricte, cu un control redus asupra muncii și dezechilibrul efort-recompensă, unde recompensele pentru muncă, cum ar fi salariul sau recunoașterea, nu se potrivesc cu efortul depus.
Echipa profesorului Trudel s-a concentrat pe acești factori specifici de stres ocupațional și pe rolul lor potențial în dezvoltarea fibrilației atriale, oferind noi perspective asupra modului în care locurile noastre de muncă pot afecta sănătatea inimii.
Un studiu recent, care a analizat fișele medicale a peste 5.900 de muncitori din birourile canadiene, pe parcursul a 18 ani de date, a descoperit o legătură între stresul la locul de muncă și fibrilația atrială, o tulburare comună a ritmului cardiac. Începând cu o vârstă medie de 45 de ani și încheindu-se la 65 de ani la sfârșitul perioadei de studiu, în 2018, nivelurile de stres la locul de muncă ale participanților au fost auto-raportate prin chestionare.
Din cele 186 de cazuri identificate de fibrilație atrială, 19% au raportat o tensiune ridicată la locul de muncă, în timp ce un sfert au simțit un dezechilibru între efort și recompensă, iar 10% au simțit ambele tipuri de stres concomitent. Peste o treime aveau afecțiuni cardiace preexistente înainte de diagnosticarea cu fibrilație atrială
Analiza a evidențiat o tendință îngrijorătoare: angajații care erau supuși unei tensiuni ridicate la locul de muncă erau cu 83% mai predispuși să dezvolte fibrilație atrială comparativ cu colegii lor fără stres. Cei care percepeau un dezechilibru între efort și recompensă aveau un risc crescut cu 44%, iar pentru cei care experimentau ambele forme de stres, riscul aproape că se dubla, cu un risc crescut cu 97% de a dezvolta fibrilație atrială.
Vezi și: Analizele care îți arată că ai probleme cu inima. Pot identifica și riscul de infarct
Fibrilația atrială - FOTO: Freepik@vkstudio
Fibrilația atrială, simptome
Simptomele fibrilației atriale (FA) pot varia și includ:
- Senzația de bătăi rapide sau puternice ale inimii, cunoscută sub numele de palpitații.
- Durere în piept.
- Amețeli.
- Oboseală.
- Senzație de leșin ușor.
- Capacitate redusă de efort fizic.
- Dificultăți de respirație.
- Slăbiciune generală, potrivit Mayo Clinic.
În unele cazuri, persoanele cu fibrilație atrială nu experimentează niciun simptom vizibil.
Fibrilația atrială poate fi clasificată în mai multe tipuri:
Ocazională (sau fibrilație atrială paroxistică): Simptomele apar și dispar, durând de obicei câteva minute până la câteva ore. Episoadele pot dura până la o săptămână și se pot repeta. Uneori, simptomele se remit fără tratament, deși unele persoane pot necesita intervenție medicală.
Persistentă: Ritmul cardiac neregulat este constant și nu se restabilește de la sine. Tratamentul medical este necesar pentru corectarea ritmului inimii.
Persistentă de lungă durată: Această formă de FA durează mai mult de 12 luni. Este necesar tratament cu medicamente sau proceduri pentru a corecta ritmul neregulat.
Permanentă: Ritmul cardiac neregulat nu poate fi restabilit. Medicamentele sunt necesare pentru a controla ritmul inimii și a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Fibrilația atrială, complicații
Persoanele cu fibrilație atrială (FA) sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de accident vascular cerebral decât media populației. În plus, acestea suferă adesea de accidente vasculare cerebrale mai grave, cu complicații severe și o probabilitate crescută de deces.
În timpul unui episod de FA, camerele superioare ale inimii (atriile) se mișcă neregulat și tremură rapid (fibrilează). Această mișcare necontrolată împiedică atriile să pompeze eficient sângele către ventriculi, rezultând acumularea de sânge care poate forma cheaguri. Dacă un cheag de sânge se desprinde și ajunge în alte părți ale corpului, poate bloca fluxul de sânge către creier, plămâni, intestine, splină sau rinichi. Un cheag care ajunge la creier poate provoca un accident vascular cerebral.
Un accident vascular cerebral reduce aportul de oxigen la creier și duce la moartea celulelor cerebrale. Este o urgență medicală care poate cauza dizabilități severe, inclusiv paralizie, orbire și afectarea funcțiilor cognitive, notează John Hopkins Medicine.
Fibrilația atrială și insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. În cazul persoanelor cu FA, inima bate rapid și neregulat, iar atriile nu se umplu sau nu pompează sângele corespunzător. Acest lucru poate suprasolicita inima, slăbind mușchiul cardiac și ducând la insuficiență cardiacă.
Simptomele insuficienței cardiace, precum slăbiciunea, oboseala și dificultățile de respirație, pot fi similare cu cele ale FA, făcând uneori dificilă identificarea insuficienței cardiace. Consultațiile medicale regulate sunt esențiale pentru detectarea timpurie a acestei afecțiuni.
Alte complicații ale fibrilației atriale
Persoanele cu FA sunt, de asemenea, expuse unui risc crescut de alte complicații grave, inclusiv:
Infarct miocardic: Riscul de infarct miocardic este mai mare la persoanele cu FA. Acest infarct apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat.
Semnele unui infarct pot fi similare cu simptomele FA, incluzând dificultăți de respirație și dureri sau disconfort în piept. Durerea în piept poate radia către brațe, spate, gât sau maxilar și poate apărea brusc sau se poate agrava treptat. Dacă suspectați un infarct, solicitați imediat asistență medicală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
