Insuficiența cardiacă este o boală cardiovasculară care pune în pericol viața, și în care inima este deteriorată sau slăbită. Aceasta poate duce la o fracție de ejecție redusă, în care mușchiul inimii pompează o cantitate mai mică de sânge decât este normal pentru fiecare contracție.
În studiu publicat în Journal of Cardiac Failure (link direct studiu), realizat cu pacienți care au prezentat insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, autorii - inclusiv cercetătorii de la Universitatea Yale - au evaluat efectele stresului și ale mâniei asupra funcției diastolice. Funcția diastolică descrie capacitatea inimii de a se relaxa și reumple cu sânge, între contracțiile musculare, și este predictivă a riscului de mortalitate.
Timp de o săptămână, participanții la studiu au completat zilnic chestionare despre experiențele lor de stres, furie și emoții negative din ultimele 24 de ore. Participanții au completat apoi un protocol standardizat de „stres mental” în care au rezolvat probleme aritmetice provocatoare și au descris o experiență recentă stresantă. Ecocardiograme au fost efectuate pentru a evalua funcția diastolică în repaus și în timpul sarcinii de stres.
Pacienții care au raportat că au fost supărați în săptămâna anterioară protocolului de stres psihic realizat în laborator au prezentat o mai slabă de repaus la presiune diastolică de bază, au spus cercetătorii. Mai mult, cei mai mulți dintre pacienți au demonstrat modificări provocate de stres în funcția diastolică, inclusiv scăderea relaxării precoce și creșterea presiunii diastolice.
Agravează boala
„Stresul mintal este întâlnit frecvent la pacienții cu insuficiență cardiacă datorată în parte complexității autogestionării bolilor, agravării progresive a limitărilor funcționale, a exacerbărilor simptomelor și a spitalizărilor frecvente”, a declarat autorul principal dr Kristie Harris, un asociat postdoctoral în medicină cardiovasculară la Yale.
„Avem dovezi că pacienții care prezintă niveluri cronice crescute de stres se confruntă cu un curs de boală mai împovărător, cu o calitate a vieții diminuată și cu un risc crescut pentru evenimente adverse. Clarificarea căilor comportamentale și fiziologice relevante este deosebit de importantă în epoca COVID-19, când stresorilor tipici ai insuficienței cardiace li se adaugă cei asociați pandemiei”, a spus Harris.
„Factorii precum stresul mental și furia sunt adesea nerecunoscuți și nu sunt abordați”, a spus Matthew Burg, psiholog clinic Yale și autor principal al studiului.
„Acest studiu contribuie la literatura extinsă care arată că stresul și furia afectează rezultatele clinice pentru pacienții cu boli de inimă, adăugând insuficiență cardiacă cronică pe lista care include boli cardiace ischemice (artere îngustate) și boli aritmice”, a continuat el.
Burg a spus că, în timp ce managementul stresului și tehnicile conexe s-au dovedit a reduce riscul de apariție a evenimentelor adverse la pacienții cu boală cardiacă ischemică (artere restrânse), este nevoie de studii suplimentare pentru identificarea factorilor care cresc vulnerabilitatea la efectele stresului în insuficiența cardiacă și că trebuie determinat dacă managementul stresului poate îmbunătăți rezultatele pentru acești pacienți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
