Stresul, boala secolului, de care suferă o parte importantă dintre români, numai gândindu-ne la multitudinea de crize care s-au abătut și asupra României în ultimii ani, are un impact major asupra stării de sănătate, iar multe studii au arătat legătura strânsă dintre nivelul de stres și starea de sănătate.
Și oricât de des auzim din partea medicilor sau a psihologilor că avem nevoie de o pauză, acest lucru este extrem de greu se realizat. Trebuie însă să acordăm mai multă atenție acestui aspect, deoarece stresul este factor de risc pentru obezitate, afecțiunile cardiovasculare, boli metabolice sau afecțiuni gastrointestinale.
”Stresul este un factor cu un impact negativ asupra întregului organism. Dacă vorbim astăzi despre consecințele negative ale stresului asupra sistemului digestiv, putem spune că manifestările sunt variate.
Primele simptome care pot să apară la nivelul tractului digestiv superior, de exemplu, sunt durerile abdominale, predominat epigastrice, senzația de arsură, mai ales după ce pacientul mănâncă, meteorismul abdominal sau balonarea așa cum se știe, borborismele (n.r. mișcarea gazelor în intestine), tulburările de tranzit, alternanța de diaree-constipație”, a declarat dr. Alina Tudor, medic gastroenterolog, la Numai de bine de la Antena 3.
Mai mult, creșterea acidului gastric poate duce la ulcere, litiază biliară, criză de constipație sau diaree.
Bolile gastrointestinale, diagnostic și tratament
”Investigațiile inițial sunt minime și putem începe cu anamneză corectă, o ecografie abdominală pe care poate și medicul de familie să o facă, atunci când există această posibilitate, niște analize uzuale care să includă și Helicobacterul Pylori, care este o bacterie incriminată în patologia digestivă superioară, iar atunci când este prezentă această bacterie vom recurge la un tratament special”, a explicat medicul, cu privire la diagnosticarea afecțiunii intestinale din cauza stresului.
În cazul în care stresul persistă pe termen lung, afirmă medicul, ”iar acesta se asociază și cu o pierdere semnificativă în greutate, anemie, apariția de scaune nocturne, scaune cu sânge, atunci este nevoie de niște investigații suplimentare, endoscopice, imagistice, tomografie, RMN, ca să vedem care este conduita terapeutică ulterioară”.
Dacă stresul se află la început, specialiștii recomandă într-o primă fază doar abordarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în vitamine și minerale.
”Alimentele trebuie să fie fierte sau coapte, mesele să fie mici, dar dese, să evite dulciurile, cruditățile, mâncatul seara după ora 20.00, culcatul imediat după ce mănâncă, evitarea băuturilor acidulate, a alcoolului, cafeaua”, a adăugat medicul.
Pe lângă regimul alimentar, psihoterapia este o altă variantă prin care putem să ne reducem stresul.
Cortizonul, hormonul pe care organismul în produce pentru a face față stresului, dacă este în exces provoacă și creșterea poftei de mâncare, și, implicit a greutății. De asemenea, stresul poate provoca și boli cardiovasculare și inflamatorii, tulburări de somn, depresie și anxietate, diabet și chiar Alzheimer.
Cum să ne apărăm mintea de distres, cel care ne omoară neuronii. Ce înseamnă distres și eustres. Psihiatru: Din lucrurile care ne plac ne obținem energia
Mens sana in corpore sano, adică Minte sănătoasă în corp sănătos, este un dicton de care ar trebui să ținem cont cu toții pentru a avea parte, cu adevărat, de o stare de sănătate bună.
Cum astăzi este Ziua Mondială a sănătății mintale, avem o ocazie bună de a privi cu o mai mare atenție spre propria persoană și pentru a vedea ce putem face în privința sănătății noastre.
Psihiatrul Ramona Gheorghe a explicat care sunt diferențele între distres și eustres, dar și de ce este nevoie să plecăm în vacanțe și să ne ”rupem” de cotidianul din ce în ce mai solicitant.
”În primul rând, ar fi bine să fim conectați cu noi, cu noi ca și corp, cu noi ca minte, dar să fim conectați și cu ceilalți. Cred că, de asemenea, ar fi foarte important să avem grijă de somn.
Nu de puține ori, primul simptom cu care o persoană ajunge în cabinetul psihiatrului, fie că vorbim despre adolescenţi, fie că vorbim de adulţi, este somnul.
Nu de puține ori părinții se plâng și de felul în care adolescenţii sunt organizaţi. Adică, pe lângă faptul că, evident, suntem prinși în tot felul de activități obișnuite de muncă, ar fi bine să nu uităm să ne și relaxăm, deci să fim conectați, să dormim bine și să avem și perioade de relaxare”, a explicat psihiatru Ramona Gheorghe, la Antena 3. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Antidepresivul natural care nu costă nimic. Scade tensiunea și îmbunătățește starea de spirit
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
