Stresul poate fi de două tipuri. Acut, care nu dăunează organismului, ci din contră, îl face să funcționeze în parametri optimi, dar și cronic. Stresul cronic este dăunător pentru sănătate.
Ziua de Conștientizare a Stresului
Celebrată anual, Ziua de Conștientizare a Stresului a fost inițiată de Asociația Internațională de Management al Stresului (ISMA) pentru a furniza informații prețioase despre această tensiune neuropsihică, strategii de abordare ale sale atât pentru companii, cât și pentru persoane individuale.
Ziua de Conștientizare a Stresului, în fiecare primă zi de miercuri din noiembrie – 2 noiembrie anul acesta – este de 24 de ore de consolidare a faptului că nu îți faci o favoare subliniind situațiile pe care nu le poți controla. De fapt, potrivit științei, stresul cronic duce la afectarea funcțiilor cognitive și fiziologice. Ai vrea să îmbătrânești înainte de vreme? Absolut nu! În această zi, să învățăm împreună să ne perfecționăm capacitatea de a alege un gând în locul altuia și să lăsăm stresul să dispară.
Vezi și: Vaccinul pneumococic, distribuit DSP-urilor. Ce boli previne
”Stresul reprezintă un răspuns la cerințele crescânde ale organismului și vieții, un răspuns față de crize și temeri. Dacă ajunge să fie copleșitor, poate provoca alte probleme de sănătate mentală, epuizare emoțională, îmbolnăviri fizice, putând crea un impact nefast asupra muncii, relațiilor sociale și cu familia, al fiecărui aspect al existenței. Ziua Națională de Conștientizare a Stresului, în fiecare primă miercuri din noiembrie, a fost fondată de Carole Spiers, președintele ISMA, pentru a crește gradul de conștientizare a publicului și pentru a ajuta oamenii să recunoască, să gestioneze și să reducă stresul din viața personală și profesională”, arată National Today.
Organizația elaborează strategii susținute de date și știință pentru a educa angajatorii și angajații cu privire la gestionarea stresului la locul de muncă și stabilirea de programe în cadrul organizațiilor lor în acest scop. Acesta oferă ghiduri cuprinzătoare pentru ca oamenii să monitorizeze gestionarea stresului, să aibă grijă de sănătatea și bunăstarea lor și să-și îmbunătățească performanța la locul de muncă în fiecare zi.
Stresul cronic, adică eșecul de a face față acestuia pentru o lungă perioadă de timp și de a rămâne într-un sentiment prelungit și constant de stres poate duce la probleme care pun viața în pericol. De la hipertensiune arterială, boli de inimă, scăderea imunității, pierderea sociabilității și scăderea vitalității mentale, stresul nu trebuie neglijat.
Vezi și: Herpangina, cauze. Medic: Nu există un tratament "minune", ci doar de ameliorare a simptomatologiei
Ce este stresul
Este răspunsul automat al organismului nostru la presiune, cunoscut sub numele de răspunsul "luptă sau zbor". Potrivit WebMD, unele dintre semnele psihologice și emoționale ale stresului sunt:
- Depresie sau anxietate.
- Furie, iritabilitate sau neliniște.
- Probleme cu somnul sau cu somnul prea mult.
- Gânduri sau griji constante.
- Probleme cu memoria sau concentrarea.
- Luarea unor decizii proaste.
Vezi și: Scobitul în nas, asociat cu boala Alzheimer. Cercetător: Dovezile sunt înfricoșătoare
Stresul, inamicul sănătății. Diaconu: Hipertensiunea și diabetul, steagurile ROȘII
Stresul afectează întregul organism. Medicul psihiatru, Gabriel Diaconu, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL cum ne afectează stresul calitatea vieții, dar și sănătatea.
Stresul poate fi de două tipuri. Acut, care nu dăunează organismului, ci din contră, îl face să funcționeze în parametri optimi, dar și cronic. Stresul cronic este dăunător pentru sănătate.
”Stresul este un concept fiziologic descris în urmă cu mai bine de 100 de ani și are de-a face cu reactivitatea fiziologică organismului în fața unui factor extern, dar sunt mai multe tipuri de stres. Unele sunt pozitive pentru organism.
Când vorbim despre de obicei ne ne referim la distres sau la acel stres perceput negativ de individ. În acest sens, organismul are neuroendocrin, o axă de structuri ale organismului, respectiv substanțe secretate de acele structuri care pregătesc organismul să facă față stresului. Și această axă în chiar așa se cheamă, axa stresului, conține mai multe niveluri echipare de arhitectură.
Cel mai sus este hipotalamusul, după care este glanda hipofiză, după care este glanda suprarenală, mai exact partea corticală a glandei suprarenale și între aceste niveluri se stabilesc sunt legături prin intermediul unor substanțe, unor mediatori sau hormoni care sunt denumiți laolaltă hormon de stres și există o fază acută de răspuns la stres care implică deopotrivă creierul, sistemul endocrin și alți actori, cum ar fi nu știu, arborele cardiovascular, axa respirației, metabolismul hepatic.
În faza acută de stres fac ca organismul să performeze optim”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, dr. Gabriel Diaconu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
