Cercetători de la Universitatea din Iowa, SUA, au vrut să vadă dacă simpla dorință de bine a unei persoane către alta poate avea un efect pozitiv similar asupra dispoziției primei. Iar rezultatele le-au confirmat ipoteza de la care au pornit, arată medicalnewstoday.com.
Studiile anterioare au demonstrat că generozitatea îi face pe oamenii să fie mai fericiți. Alte cercetări care au vizat zone specifice ale creierului ce afectează generozitatea au ajuns la concluzia că altruismul poate ajuta la reducerea anxietății și stresului.
Experiment timp de 12 minute
Cercetătorii din Iowa au comparat efectele asupra minții umane în ce privește bunătatea, interconectarea și comparația socială descendentă. Unul dintre cercetători, Douglas Gentile, profesor de Psihologie la Universitatea de Stat din Iowa, le-a cerut studenților să se plimbe în jurul clădirii universității și să aplice, timp de 12 minute, una din cele trei strategii.
Prima, cea de bunătate, presupunea a privi oamenii și a gândi ca persoanele privite să fie fericite. Studenții au fost încurajați să creadă în această idee cu adevărat și să și-o spună cu convingere.
Acestora li s-a mai cerut să se uite la oameni și să se întrebe ce speranțe, aspirații sau sentimente ar putea să aibă în comun cu ei. A treia strategie presupunea ca atunci când întâlneau alți oamenii, studenții să se gândească la modul în care ar putea avea o viață mai bună decât cei cu care se intersectau.
În studiu a fost inclus și un grup de studenți care au fost rugați să se uite la oameni și să se concentreze asupra aspectului fizic, stilul de îmbrăcăminte al celor pe care-i întâlneau.
Anxietate scăzută, un rezultat al studiului
Toți participanții la studiu au completat sondaje care au măsurat anxietatea, stresul, empatia și nivelul de fericire atât înainte, cât și după experimente.
„Studiul a constatat că, din toate cele trei tehnici, oamenii care practicau bunătatea aveau niveluri mai mari de empatie și fericire, precum și niveluri mai scăzute de anxietate. Dorind altora binele a îmbunătățit simțul de îngrijire și conexiune al participanților. Comparația socială descendentă nu a beneficiat deloc de o stare de spirit bună și i-a făcut pe studenți să se simtă mai puțin grijulii și empatici", se precizează pe medicalnewstoday.com.
Autorii studiul susțin că ultima strategie nu a îmbunătățit starea de spirit a studenților întrucât este un tip de gândire competitivă.
Cercetătorii afirmă că „mentalitatea competitivă a fost legată de stres, anxietate și depresie" și, prin comparație, „mersul pe jos și dorindu-le binele celorlalți reduce anxietatea și mărește fericirea și sentimentele conexiunii sociale".
Studiul apărut Jurnalul de Studii ale Fericirii și poate fi citit AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
