În România, implantul cohlear a devenit o soluție tot mai accesibilă pentru copiii și adulții hipoacuzici, însă provocările persistă, în special în ceea ce privește screeningul auditiv neonatal și accesul rapid la tratament. Katalin Gal, președintele Asociației „Perspective pentru Copiii Hipoacuzici din România”, a atras atenția asupra importanței intervenției timpurii, în cadrul conferinței „Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective”, organizată de DC Media Group.
"V-aș invita pe toți să veniți în realitatea noastră. Avem nevoie de o soluție care rezolvă realitatea de zi cu zi a copiilor și a adulților hipoacuzici. Realitatea asta arată că, de foarte multe ori, sunt copii care nu au acces la sunet în timp util. Este foarte important. Noi, dacă știm ce trebuie să facem fiecare pe partea lui, atunci vă sugerez să ne unim forțele.
Să punem toate aceste puzzle-uri împreună și să mergem înainte. Trebuie să vă spun că este un an foarte important în România. Avem 25 de ani de implant cohlear în România. De 25 de ani, la Iași s-a făcut primul implant cohlear. România nu stă atât de rău în ceea ce înseamnă acest domeniu.
Screeningul auditiv neonatal a fost inițiat în
- Belgia - 1998
- Olanda - 2003-2006
- Suedia - 2005-2006
- România - 2015.
Tot așa stăm încât avem copii care nu au acces la screening și nu din cauza faptului că s-au născut acasă. S-au născut în maternități, doar că există niște deficiențe organizatorice, ori screeningul este efectuat și se spune că există ceva lichid în urechi și că s-ar putea să mai repetăm sau se spune că se întoarcă în 3,5 zile, într-o lună. Mulți se pierd pe drum. Așa ajung la mine copii implantați la 3 ani, deja trecuți de vârsta utilă.
S-a schimbat această populație datorită screening-ului, a intervenției timpurii, datorită audiologilor, implanturilor cohleare bilaterale, preferabile la o vârstă fragedă.
Cifra 1-3-6 este foarte importantă și este o recomandare internațională", a explicat Katalin Gal, Președinte Asociația ‘’Perspective pentru Copiii Hipoacuzici din România’’, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".
Katalin Gal - FOTO: Crișan Andreescu - DC Media Group
Stimularea auditivă timpurie, esențială pe plan neurologic
Un aspect esențial al tratamentului hipoacuziei este stimularea auditivă timpurie. Specialiștii subliniază că auzul nu este doar o funcție a urechii, ci este direct legat de creier.
"Este foarte importantă fiindcă auzul este legat de creier, nu este legat de urechi. Urechea este o ușă de intrare, dar noi auzim cu creierul. De aceea perioada primilor ani este foarte importantă. Sunt importante screeningul, diagnosticarea și implantarea timpurie, care duc la o performanță auditivă mai bună.
Noi nu avem studii pentru că nu avem Registru, nu avem date. Când merg la o conferință în străinătate, nu aveam date la care să mă refer pentru că nu avem Registru. Nu știm ce este în întregime.
Implantarea timpurie duce la:
- o performanță auditivă mai bună
- o dezvoltare mai bună a limbajului vorbit
- o mai bună inteligibilitate a vorbirii
- o mai bună interacționare copil - părinte
- mai puține probleme socio-emoționale
- un nivel de citire mai bine ridicat la vârsta de 10 ani.
Asta aduce implantarea timpurie. Diferențele în timpul implantării costă bani. Trebuie să ne gândim și din această perspectivă", a explicat Katalin Gal, Președinte Asociația ‘’Perspective pentru Copiii Hipoacuzici din România’’, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".
Statistica în România
"A crescut numărul implanturilor cohleare. Suntem într-o situație bună. Mergem înainte. Din 2019 a fost introdusă și schimbarea procesoarelor de sunet care au uz moral și fizic. Până acum s-au schimbat din 7 în 7 ani, dar e nevoie să fie schimbate din 5 în 5 ani, fiindcă tehnica evoluează rapid și copiii au nevoie de un auz de calitate.
În 2020 numărul implanturilor a scăzut din cauza pandemiei, dar în 2023 s-a reluat.
Statisticile noastre arată, evidențele internaționale arată că implantarea cohleară salvează bani. Costurile persoanelor hipoacuzice neimplantate, care nu au acces la sunet și care devin persoane care trebuie întreținute de societate, costurile cu acestea ajung să fie mai mari decât costurile cu implanturile cohleare.
", a explicat Katalin Gal, Președinte Asociația ‘’Perspective pentru Copiii Hipoacuzici din România’’, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".
Costurile neimplantării în România
"- cost pentru plasament în școlile speciale cu internat: circa 1000 de euro/lună pentru copiii de 3-18 ani. #
Să nu credeți că după 18 ani copilul merge și își trăiește viața. Sunt și cei care lucrează și nu au auz, dar nu prea mulți.
- după vârsta de 18 ani, pentru 45 de ani de indemnizație de șomaj circa 126 de euro/lună
- pentru 45 de ani de pensie de invaliditate: 120-170 euro/lună", a explicat Katalin Gal, Președinte Asociația ‘’Perspective pentru Copiii Hipoacuzici din România’’, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
