Stima de sine este sentimentul de valoare personală sau de valoare și la fel ca și respectul de sine, stima de sine descrie nivelul de încredere în propriile abilități și atribute.
O stimă de sine sănătoasă poate să influențeze motivația, bunăstarea mintală și calitatea generală a vieții. Însă o stimă de sine dusă la extreme, pe plus sau pe minus, poate să fie problematică și să aibă un impact mai puțin plăcut asupra relațiilor interumane.
Elementele cheie care contribuie la stima de sine includ:
- încrederea în sine
- sentimentul de siguranță
- identitatea
- sentimentul de apartenență
- sentimentul de competență.
Astfel, pentru creșterea stimei de sine ne-am putea gândi, în primul rând, la creșterea încrederii în sine.
”Nu este necesar să o creștem, asta este de fapt vestea cea bună. Avem deja această resursă inepuizabilă, încrederea în sine, este în interiorul nostru.
Compasiunea, din nou, este în interiorul nostru. Tot ce avem nevoie este să ne permitem să o accesăm. Vestea cea bună este că toate aceste comori sunt la îndemână.
Primul pas este să începem să ne relaxăm, al doilea pas este să ne punem o intenție, să începem să vrem cu adevărat să ne descoperim pe noi, să ne iubim pe noi, să ne învăluim într-o plăpumioară de acceptare.
Singurul lucru care, cumva, împiedică manifestarea acestei încrederi în propriile forțe sunt de fapt durerile neprocesate din trecut”, a declarat psihoterapeutul Anca Maftei la Antena 3.
Stima de sine, factori care o influențează
Există o multitudine de factori care pot influența stima de sine, iar printre aceștia se numără:
- vârsta
- dizabilitățile
- genetica
- boala
- abilitățile fizice
- statusul socio-economic
- modelele de gândire.
De asemenea, rasismul și discriminarea pot avea un efect negativ asupra stimei de sine, arată Very Well Mind.
Psihoterapeutul menționează ca factor extern ce influențează stima de sine este relația familială.
”De acolo încep multe. Cum a fost relația cu mama mea indică unul dintre principalii factori ai iubirii mele pentru mine.
Atât mă iubesc pe mine cât am perceput eu că mama mea a fost acolo pentru mine.
La fel, este vorba de ce se întâmplă în primii ani de viață, este vorba despre relația de atașament cu figurile importante din viața mea”, a mai spus psihoterapeutul.
Vezi și: Terapia scrisului în depresie. Simona Trifu: Jurnalul devine cel mai bun partener
Stima de sine scăzută, semne
Stima de sine este importantă, pentru fiecare dintre noi, deoarece are efecte asupra procesului de luare a deciziilor, a relațiilor, a sănătății emoționale și a bunăstării generale.
Mai mult decât atât, stima de sine influențează motivația, deoarece o persoană cu o bună imagine asupra sinelui își va înțelege potențialul și se poate simți inspirată să accepte noi provocări.
Potrivit psihoterapeutului, o stimă de sine scăzută se manifestă prin ”tot felul de gânduri din subconștient, de tipul: Nu sunt în stare, nu sunt suficient de bun, N-aș putea să fac asta.
Tot acest dialog intern, extrem de nociv, de altfel, nu arată altceva decât faptul că este încă multă suferință acolo și care nu a fost trecută prin filtrul conștienței”, a mai spus psihoterapeutul.
Alte semne ale stimei de sine scăzute sunt:
- credeți că alții sunt mai buni decât voi
- vă este dificil să vă exprimați nevoile
- vă concentrați asupra slăbiciunilor voastre
- aveți o viziune negativă asupra vieții
- simțiți o lipsă de control
- aveți o teamă imensă de eșec
- aveți probleme în a accepta feed-back-ul pozitiv
- aveți probleme în a spune nu și în a stabili limite
- puneți nevoile altora înaintea nevoilor proprii.
Stima de sine scăzută, terapie
Stima de sine scăzută poate contribui sau chiar să fie un simptom al afecțiunilor psiho-emoționale, inclusiv anxietatea și depresia.
Potrivit psihoterapeutului, persoanele care se confruntă cu o stimă de sine scăzută au nevoie să ajungă la cabinetele de psihoterapie, ”Avem de mers către diferite ustensile, tehnici, video, audio, care să ne facă să ne iubim din ce în ce mai mult.
Putem face asta și nu este nici pe departe atât de dificil pe cât crede mintea noastră.
Putem lucra prin psihoterapie și prin alte tipuri de de terapii de grup.
De altfel, cheia este întotdeauna în interior. Deci, este necesar ca eu să mă uit către aceste zone din interior. Este nevoie de o intenţie către igiena sufletească pentru a aduce cât mai multă iubire în interiorul nostru.
Nu e necesar să căutăm în afară, pentru că cu cât căutăm mai mult, cu atât lucru pe care îl căutăm ne îndepărtează de noi”, a mai spus psihoterapeutul.
Stima de sine scăzută și reacția la critică
În contextul în care critica este parte din viața noastră, psihoterapeutul a ținut să precizeze câteva aspecte legate de persoanele care critică, dar și cum putem gestiona astfel de situații.
”Trebuie să înţelegem că un om care critică, de fapt, vorbește despre el însuși. În general, este nemulțumit de el însuși și atunci proiectează asupra mea diferite neajunsuri personale.
În primul rând nu trebuie să iau ad-literam tot ceea ce aud. De multe ori un om car vorbește despre alții, vorbește, de fapt, despre el însuși.
În momentul în care simt că o parte din mine este lezată, este în suferință sau criticată este nevoie de un pic de iubire. Atunci pot să închid ochii și să iau decizia de a mă întâlni cu acea parte din el, cu acel copilaș, care suferă”, a mai spus psihoterapeutul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
