Stenoza valvei aortice variază de la ușoară la severă. Simptomele apar, în general, atunci când îngustarea valvei este severă. Unele persoane cu stenoză aortică valvulară pot să nu aibă simptome timp de mulți ani.
Valva dintre camera inferioară stângă a inimii și artera principală a corpului (aorta) este îngustată și nu se deschide complet. Acest lucru reduce sau blochează fluxul de sânge de la inimă către aortă și către restul corpului.
Tratamentul stenozei aortice depinde de gravitatea afecțiunii. Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a repara sau înlocui valva. Fără tratament, stenoza severă a valvei aortice poate duce la deces.
Vlad Iliescu, prof. univ. UMF "Carol Davila", doctor în științe medicale și șeful secției Chirurgie Cardiovasculară la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu", a explicat, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical, care sunt noile opțiuni de tratament pentru stenoza valvei aortice.
”Chirurgia cardiacă a evoluat. Tehnologia a fost importantă, dar tehnologia fără oameni nu are nicio valoare. Am avut și beneficiul unei schimbări, în anii ’90 ceea ce a dus la deschidere și, la ora actuală, în institutul nostru, toți colegii mei sunt oameni care s-au perfecționat și au făcut diverse stagii în străinătate.
Această deschidere a permis creșterea, ceea ce a însemnat nu numai un volum crescut, ci și o calitate crescută a asistenței medicale în domeniu.
Dincolo de operațiile clasice, dincolo de operațiile clasice de urgență pentru noi, pentru că chirurgia cardiacă asigură toate urgențele din București și din zona de sud a țării 4 zile pe săptămână din 7, ceea ce este foarte mult petru o singură unitate, chirugia vasculară 3 zile pe săptămână. Dincolo de aceste operații care reprezintă o componentă importantă a activității noastre, am crescut și noi.
M-aș referi dincolo de chirurgia minim invazivă care are, până la un punct, justificarea ei, la noile metode sunt intervențiile percutane, intervenții care se fac în echipă, împreună cu cardiologii, chirurgii intervenționiști, cu terapia intensivă în două domenii mari pe care le-am creat în România: în 2008 am creat programul de chirurgie endovasculară pentru anevrisme.
În loc ca pacientul care are un anevrism în loc să fie operat printr-o chirurgie deschisă, traumatizantă, cu durată mare de spitalizare, se introduce prin artera femurală o endoproteză care se umflă și rezolvă pe dinăuntru.
Acest program a fost implementat în anul 2008 și continuă. Nu are o cofinanțare suficientă, din păcate, deși avantajele sunt extraordinar de mari. La ora actuală avem o listă de așteptare mare, dar finanțarea deficitară de la Casa de Asigurări de Sănătate este deficitară”, a explicat prof. univ. UMF "Carol Davila", doctor în științe medicale și șeful secției Chirurgie Cardiovasculară la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu".
Intervențiile chirurgicale moderne, beneficii
”Beneficiile pentru pacienți și pentru spital sunt extraordinar de mari, pentru că scurtează durata de spitalizare. Dacă lucrurile merg bine, pacientul este operat astăzi și pleacă în 24, maxim 48 de ore, spre deosebire de o operație clasică de anevrism, unde pacientul, dacă totul decurgea perfect, trebuia să stea internat o săptămână, 10 zile, în cel mai bun caz.
Mortalitatea s-a schimbat și ea semnificativ. S-a schimbat, mai ales, la intervențiile de urgență. Am avut multe colaborări cu diverse spitale din țară, după traumatisme, după accidente de mașină, după căderi de la înălțime sunt rupturile aortei toracice. În momentul în care există o decelerare, fie prin cădere, fie prin accident de mașină, aorta rămâne fixă în timpul respectiv, iar restul se mișcă și se rupe. Se face un anevrism sau pseudo-anevrism.
Operația prin chirurgie clasică se poate face. Este o operație complexă, lungă, cu pierdere mare de sânge, cu risc. Endovascular este mult mai simplu. Se introduce proteza pe dinăuntru vasului, se umflă și s-a terminat povestea. Am avut pacienți politraumatizați care au fost tratați prin alte servicii pentru leziunea inițială, au venit la noi, le-am pus endoproteza și au plecat imediat, a doua zi. E o mortalitate incomparabilă cu chirurgia clasică. E mult mai mic riscul de deces.
La cele abdominale înseamnă o mare operație abdominală, unde trebuie să înlocuiești aorta, să ajungi în peritoneu, cu complicațiile inerente chirurgiei vasculare, dar nu numai”, a mai precizat sursa citată.
Anevrismele în fază acută, cu complicație hemoragică
”Nu există un sistem de screening foarte bine pus la punct. Noi suntem învățați să ajungem la doctor când nu se mai poate. Chiar și în această situație, a unui anevrism nu rupt complet, pentru că atunci sfârșitul poate interveni în câteva minute, nici nu poți să suni la salvare. Dar, de obicei se rupe, se astupă cu un cheag și îți dă ceva timp.
La această categorie de pacienți, intervenția endovasculară este benefică și este mai facilă și mai puțin riscantă pentru că nu trebuie să dai cheagurile la o parte care au oprit hemoragia, ca să ajungi la aortă. Intri înăuntru și creezi bolnavului șansa pentru ambele localizări.
Lumea are o reticență pentru că în momentul în care vii la chirurgie deschisă se spune că este o operație mare, trebuie făcută o incizie pe toată burta, dăm intestinele la o parte și în spate e aorta. Dumnezeu când a făcut omul nu a pus venele pe o parte și arterele pe cealaltă parte și organele alături. Le-a amestecat și atunci e mult mai dificil. Oamenii se sperie, se gândesc de mai multe ori dacă să accepte o intervenție ale cărei riscuri trebuie să le spui. Este o experiență traumatizantă.
În cazul endoprotezelor există o acceptanță mult mai mare. Acum toată lumea are Internet. Dr. Google ne depășește pe toți ca putere și oamenii vin și cer. Nu se poate aplica în toate cazurile. Tehnica s-a dezvoltat, se pot aplica și pentru cele care prind arterele renale, dar la un moment dat devine tehnica prea complicată, devin costurile prea mari și nu mai este o fază curentă. Pentru 80% din cazuri nu este nicio problemă.
Mai recent s-a dezvoltat pe plan european așa numita medicină structurală pentru bolile cardiace. Asta include toate intervențiile, de stenoză aortică, de defecte septale interatriale rezolvate pe cale intervențională, tot pe cale intravasculară.
Mă refer, în special, la vedeta ultimilor ani, o metodă care a crescut. Este vorba despre valvele aortice transcateter. Valvele aortice transcateter au avut o creștere exponențială. Doar când a fost lansat PornHub-ul a crescut mai mult decât cererea și valvele aortice transcateter. În țările civilizate s-au dublat de la an la an.
Vezi și: Atacul de cord, semnul din talpă la care să fii atent. Medic: Există ceva diabolic
La ora actuală, în Germania se fac în jur de 15.000-20.000 de proceduri pe an. Stenoza aortică este o boală frecventă mai ales la o categorie mai înaintată în vârstă. Odată cu trecerea anilor, aorta se mai strică. Cum se mai strică la motor, se strică și la om. Atunci, îngustarea aceasta, stenoza aortică este o boală frecventă.
Înainte exista operația deschisă, fie ea maxim sau minim invazivă, dar tot se taie o bucățică prin aortă, se schimbă. Acum, pur și simplu se intră cu un cateter prin artera femurală, iar dacă aceasta nu permite se poate intra prin vârful inimii.
S-au simplificat lucrurile. Nu mai este nevoie de anestezie generală. Se poate face și cu anestezie locală. Suntem într-un studiu foarte important în care pacienții sunt operați doar cu anestezie locală și targetul este ca ei să plece a doua zi. Institutul nostru este pe locul 4 din vreo 70 de centre care participă.
Avem, în institutul nostru, peste 850 de cazuri rezolvate. Anul trecut am avut peste 200 de cazuri, ceea ce reprezintă mai mult de 30% din toate cazurile făcute în România”, a mai precizat prof. univ. Vlad Iliescu, la Academia de Sănătate.
Când se stabilește indicația pentru a efectua acest procedeu
”Metoda a evoluat. La început, era adaptată pentru pacienții inoperabili, pentru cei cu comorbidități, pentru pacienții cu un risc foarte mare, pacienți foarte în vârstă, pacienți cu un scor de risc inacceptabil pentru operația clasică. Între timp s-au făcut comparațiile cu operația clasică. La început s-a dovedit non-inferioară, după care s-a dovedit chiar superioră ca rezultate, operației clasice, cu mortalitate mai mică, cu incidente mai mici, cu accidentul vascular cerebral care este o complicație a operației de stenoză aortică mai mică decât în operația clasică.
Acum, ghidurile europene, specifică că în orice stenoză aortică cu indicație chirurgicală, ceea ce înseamnă un anumit grad de îngustare al valvei aortice, se calculează aria în funcție de suprafața corporală, și, sub o anumită valoare sau sub o diferență presională, există indicația chirurgicală. Ghidurile europene spun că la orice pacient peste 75 de ani prima indicație este valva transcateter.
Mai mult, 75 de ani este o valoare orientativă pentru că dacă luăm durata medie de viață în fiecare țară, bărbatul mediu elvețian de 75 de ani este pe bicicletă, undeva pe munte. Bărbatul român de 75 de ani este deja mort. Atunci, trebuie adaptat. Se face și sub.
Categoriile cu risc mare pentru chirurgie au rămas cu indicație pentru valvele transcateter. La bolnavii cu risc mediu, indiferent de categorie și de vârstă au această indicație. Această metodă se aplică în 12-13 spitale din România”, a mai subliniat medicul.
VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
