Academicianul prof. dr. Irinel Popescu a susținut un discurs deosebit la Academia Română, dedicat Spitalului Fundeni, în cadrul unui eveniment ce a subliniat evoluția medicală remarcabilă a instituției.
În cadrul acestui discurs, acad. prof. dr. Irinel Popescu a rememorat istoria fascinantă a spitalului, începând cu înființarea primului spital din București la Colțea în 1704, sub conducerea Marelui Spătar Mihail Cantacuzino, și continuând cu etapele importante ale dezvoltării medicale din România.
"Istoria începe la Colțea. În anul 1704, Marele Spătar Mihail Cantacuzino, înalt demnitar al statului român din vremea respectivă, frate cu Domnitorul Șerban Cantacuzino și unchiul domnitorului Constantin Brâncoveanu, întemeiază primul spital din București. Era situat aproape de Curtea Domnească, pe un teren donat Mitropoliei de clucerul Colțea Doicescu, care construise și o modestă bisericuță de lemn.
În locul acesteia, Marele Spătar construiește o biserică nouă, de piatră, cu Hramul Sfinților Trei Ierarhi. Mai construieștei și două clădiri de spital, una pentru bărbați și una pentru femei, fiecare cu câte 12 paturi. Spitalul a fost construit, în primul rând, pentru săraci sau infirmi.
Apărute în primele secole ale creștinismului din Imperiul Roman de Răsărit, spitalele din vremea aceea erau destinate mai ales celor fără adăpost din orașul respectiv, adică săracilor, cerșetorilor și uneori călătorilor.
În jur, s-a dezvoltat un întreg complex, o casă pentru hrana săracilor, o spițerie, adică o farmacie, o casă pentru chirurg, o casă pentru un arhiereu străin, turnul Colței, mult timp cea mai înaltă clădire din București și hanul mănăstirii Colțea.
Timp de peste 250 de ani, acest spital avea să rămână nu doar primul, ci și cel mai important spital al Capitalei, locul în care s-a scris istoria medicinei din municipiul București.
Ambii părinți ai chirurgiei românești au fost chirurgi la Colțea. Constantin Dimitrescu Severanu făcuse studii medicale la Paris, Thoma Ionescu venea direct din sistemul medical francez și era unul dintre anatomiștii cunoscuți în Europa după ce coordonase volumul de anatomie al tubului digestiv din tratatul lui P.J. Poirier", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul evenimentului organizat la Academia Română.
Medicina românească, medicină europeană
"Medicina românească a fost încă de la început documentat, o medicină europeană.
În 1934 la conducere Clinicii de Chirurgie ajunge acad. Nicolae Hortolome, cel care va unifica disciplinele chirurgicale într-o singură clinică și va forma cea mai mare și cea mai reputată școală de chirurgie din România.
Instaurarea regimului comunist nu modifică poziția și importanța Spitalului Colțea. Alegerea prof. Nicolae Hortolomei ca membru al Academiei Române va fi urmată de înființarea Institutului de Chirurgie al Academiei.
Între timp apăruse chirurgia cardiacă, iar prof. Hortolomie voia să o introducă în România. (...). În 1953, la Colțea sosește un nou conferențiar specializat în chirurgia cardiacă, Voinea Marinescu, cel care în 1956 va fi numit ministru al Sănătății. (...). Operațiile pe cord închid debutează în decembrie 1953 cu prima comisurotomie mitrală, efectuată de prof. Nicolae Hortolomei.
Din 1957 sunt abordate și operațiile pe cord deschis în hipotermie controlată. La vremea aceea erau intervenții simple care puteau fi efectuate în câteva minute atât cât putea fi menținut cordul oprit cu ajutorul hipotermiei.
Ulterior, echipa s-a mutat la Spitalul Fundeni. Un defect septal atrial putea fi suturat în câteva minute, în timpul scurt în care cordul putea fi oprit cu hipotermie.
În 1959, ministrul Sănătății prof. Voinea Marinescu, ia o decizie istorică: mutarea întregii clinici de chirurgie într-un spital nou, la marginea de Est a Bucureștiului, în comuna Fundeni", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul evenimentului organizat la Academia Română.
De la un spital la marginea Bucureștiului la nava amiral a Medicinei Românești
"La marginea Bucureștiului se construise o clădire proiectată de cunoscuta arhitectă de la Vrancea, Henrieta Delavrancea - Gibory, care aparținea Ministerului de Interne. A fost o construcție arhitectonică remarcabilă. A fost prezentată în manualele școlare ca una dintre marile realizări ale regimului comunist.
Parcul de câteva de hectare din jur, oferea întinse spații verzi și permitea viitoare construcții, așa încât la finalul anului 1959, pe harta medicală a țării a apărut Spitalul Fundeni, cel care urma să devină un reper pentru medicina românească.
Spitalul Fundeni a fost, încă de la început, un implant de la nivelul cel mai înalt al medicinei românești din acea vreme, care era spitalul Colțea și s-a dezvoltat în jurul unei specialități de frontieră, care atunci se năștea, și anume chirurgia cardiovasculară. Spitalul venea din istorie și se îndrepta spre viitor.
La început a funcționat o clinică cu două secții, chirurgie generală și chirurgie cardiovasculară, o clinică de urologie, o clinică de medicină internă, o clinică de pediatrie și o clinică de radiologie. (...).
În 1973 survine decesul neașteptat al prof. Voinea Marinescu. Ca urmare, clinica de Chirurgie se desparte definitiv în Clinica de Chirurgie Generală și Clinica de Chirurgie Cardiovasculară.
Un moment important în istoria spitalului a fost în anul 1976 când a fost dată în folosință clădirea B. (...) Sub conducerea prof. Ioan Pop de Popa se înființează Centrul Național de Boli cardiovasculare București-Fundeni. (...)
În 1986 se construiește pe aceeași platformă o nouă clădire, în care se mută Institutul Oncologic București, care astăzi poartă numele marelui chirurg Alexandru Trestioreanu, cu secții de oncologie medicală, radioterapie și chirugie, laboratoare clinice și de cercetare.
Ceea ce fusese inițial un spital nou aflat la marginea Bucureștiului, devine treptat o uzină de sănătate, cu peste 2000 de paturi, în care se tratează anual zeci de mii de bolnavi, numită pe bună dreptate "Nava amiral a medicinei românești".
Ultimii ani ai regimului comunist au fost deosebit de grei. După căderea regimului comunist, spitalul a cunoscut o perioadă dificilă, din cauza necesității consolidării celor două clădiri, A și B, afectate de cutremurul din 1986. (...)
Din 1992, centrul de boli cardiovasculare a devenit Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu. În 1996, clinica de neurologie dezvoltă cel mai complex program de diagnostic, tratament și urmărire a miasteniei gravis. În 1997, echipele mde chirurgi din Institutul Clinic Fundeni realizează primele prelevări de organe de la donatori din moarte cerebrală.
Odată cu aceasta se deschide o nouă eră în transplantul românesc, deoarece devin posibile transplanturile cu organe vitale, cum ar fi ficatul și inima.
Continuă să se dezvolte programul de transplant renal. După o etapă dificilă de pionierat, în anul 2000 în Clinica de Chirurgie Generală debutează programul de transplant hepatic. Astăzi s-a ajuns la peste 1300 de operații, iar primii transplantați vor sărbători anul acesta 25 de ani de când au primit o a doua viață.
Tot la începutul anului 2000 a fost implementat și programul de transplant medular.
În anul 2002 sunt efectuate în Instititul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu primele implanturi de inimă artificială din România. Ulterior, în același institut se vor dezvolta chirurgia coronariană și chirurgia intervențională.
Începutul mileniului 3 a fost marcat de revoluția robotică în chirurgie. (...) În 2016 este inaugurat Centrul de Excelență în Medicina Translațională, unitate de cercetare foarte modernă caracteristică marilor platforme medicale. (...)
În aprilie 2022, în clinicile de hematologie și pediatrie au fost efectuate primele transplanturi cu celule CAR-T", a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, în cadrul evenimentului organizat la Academia Română.
Era roboților și a inteligenței artificiale
În această perioadă are loc modernizarea tuturor spațiilor unității medicale. Revoluția digitală și progresele în inteligența artificială (AI) au transformat profund sistemele de sănătate, deschizând calea către o eră a medicinei inteligente. În acest context, modernizarea unităților medicale nu mai este doar o necesitate, ci o obligație pentru îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Roboții chirurgicali permit intervenții minim invazive cu o precizie extraordinară, reducând riscurile și timpul de recuperare. Sistemele AI analizează volume uriașe de date medicale, sprijinind diagnosticarea precoce a bolilor și personalizarea tratamentelor. Unitățile medicale inteligente integrează senzori și algoritmi care optimizează fluxurile de lucru, monitorizează pacienții în timp real și eficientizează gestionarea resurselor.
Pe măsură ce tehnologia avansează, provocările legate de etică, securitate și accesibilitate devin tot mai relevante. Cu toate acestea, beneficiile modernizării unităților medicale prin AI și robotică sunt incontestabile, reprezentând un pas esențial spre un sistem de sănătate mai eficient, predictiv și centrat pe pacient.
Sănătatea, prima prioritate a omului
"În paralel cu activitatea medicală și de cercetare, pe platforma Fundeni va continua învățământul universitar și post-universitar la patul bolnavului, în sălile de curs, sălile de operație și în amfitreatre, dar și în laboratoarele de simulare sau experimentale pentru deprinderea abilităților practice.
Inserția în circuitele științifice internaționale va fi mai necesară decât oricând și performanța marilor spitale din Occident trebuie să rămână un reper. Astăzi, bolnavii își aleg locul în care se tratează, acolo unde consideră că au cele mai mari șanse de vindecare.
Actuala platformă medicală Fundeni va deveni un mic oraș medical. Se vor adăuga noi unități cu dotările corespunzătoare, farmacii cu circuit deschis, hoteluri pentru pacienți și familiile acestora.
Istoria Spitalului Fundeni reproduce istoria medicinei românești. Îi definește prezentul și îi prefigurează viitorul", a mai subliniat acad. prof. dr. Irinel Popescu, în discursul de recepție - "Elogiu Spitalului Fundeni", la Aula Academiei Române.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
