Speranța de viață a crescut la nivel mondial. Chiar și așa, România se situează sub media europeană. Iulia Ionescu, vicepreședinte ARPIM, a explicat, în cadrul conferinței de presă organizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și EFPIA de ce există astfel de decalaje.
”Speranța de viață a crescut semnificativ la nivel global și la nivelul Europei. Acest lucru se datorează, în principal, inovării și dezvoltării în domeniul farmaceutic. A crescut speranța de viață și în România, dar, din păcate, există un decalaj. Sunt minus șase ani în România, față de media europeană și trăim mai puțin cu 10 ani față de țări care sunt în top, Franța, Italia, Suedia.
Când ai 20-30-40 de ani, șase ani nu par mult. Nu prea te gândești ce va fi mai târziu, la bătrânețe. Avem cu toții părinți, în România, dacă aceștia au 70 de ani, statistic vorbind, cam până acolo a fost viața lor.
Dacă ar fi în Franța, Italia, acest părinte ar mai avea de trăit până la 79-80 de ani. Putem simți cu sufletul ce înseamnă acest decalaj în speranța de viață. E vorba și de calitatea vieții.
E vorba de un indicator social, care se numește ”Ani de viață sănătoasă”. Aici, decalajele sunt și mai mari. Suedezii au vreo 72 de ani de viață sănătoasă. 64 de ani o reprezintă media în Uniunea Europeană și mult mai puțin în România”, a precizat Iulia Ionescu, vicepreședinte ARPIM.
De ce speranța de viață este mai redusă în România
899 de zile erau nevoiți să aștepte pacienții români pentru a avea acces la tratamente de ultimă generație, potrivit datelor studiului W.A.I.T. Indicator Survey realizat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) și prezentate în 2022. Cu acest timp de așteptare, România se situa pe ultimul loc în Europa.
”Accesul la medicamente inovative este redus. Medicamentul inovator este cel care este rezultatul dezvoltării și cercetării din industria farmaceutică și care se numește medicament original. ARPIM este constituit din 28 de companii farmaceutice inovatoare care descoperă și dezvoltă medicamente.
Le pune pe diferite piețe. O parte din profitul pe care aceste companii îl fac este reinvestit în cercetare farmaceutică și astfel încât să putem spera să punem la dispoziția oamenilor medicamente care să prelungească viața și să putem trăi cel puțin 100 de ani”, a mai subliniat Iulia Ionescu.
Cum se calculează speranța de viață
Speranța de viață o reprezintă estimarea numărului mediu de ani suplimentari pe care o persoană de o anumită vârstă se poate aștepta să îi trăiască. Cea mai frecventă măsură a speranței de viață este speranța de viață la naștere. Speranța de viață este o măsură ipotetică. Ea presupune că ratele de mortalitate specifice vârstei pentru anul în cauză se vor aplica pe tot parcursul vieții persoanelor născute în acel an.
Estimarea, de fapt, proiectează ratele de mortalitate (deces) specifice vârstei pentru o anumită perioadă pe întreaga durată de viață a populației născute (sau în viață) în perioada respectivă. Măsura diferă considerabil în funcție de sex, vârstă, rasă și localizare geografică. Prin urmare, speranța de viață este de obicei indicată pentru anumite categorii specifice, mai degrabă decât pentru populația în general. De exemplu, speranța de viață pentru femeile albe din Statele Unite care s-au născut în 2003 este de 80,4 ani.
Speranța de viață reflectă condițiile locale. În țările mai puțin dezvoltate, speranța de viață la naștere este relativ scăzută, în comparație cu țările mai dezvoltate. În unele țări mai puțin dezvoltate, speranța de viață la naștere poate fi mai mică decât speranța de viață la vârsta de 1 an, din cauza ratelor ridicate ale mortalității infantile (de obicei din cauza bolilor infecțioase sau a lipsei de acces la o sursă de apă curată).
Speranța de viață se calculează prin construirea unui tabel de viață. Un tabel de viață încorporează date privind ratele de mortalitate specifice vârstei pentru populația în cauză, ceea ce necesită date de enumerare pentru numărul de persoane și numărul de decese la fiecare vârstă pentru populația respectivă. Aceste cifre provin, de obicei, din recensămintele naționale și din datele statistice vitale, iar pe baza lor se poate calcula speranța medie de viață pentru fiecare dintre grupele de vârstă din cadrul populației, potrivit Britannica.
Vezi mai multe în VIDEO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
