Cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis au propus o teorie revoluționară privind scopul somnului, susținând că acesta acționează ca un buton de resetare pentru "sistemul de operare" al creierului. Teoria se bazează pe conceptul de criticitate, evidențiat prin observarea activității neuronale la șoareci în timpul somnului și stării de veghe.
Cercetătorii susțin că somnul restabilește echilibrul între ordine și haos în creier, oferind o perspectivă inedită asupra importanței sale. Această abordare interdisciplinară, care îmbină fizica cu biologia, redefinește înțelegerea somnului ca un proces esențial pentru menținerea stării optime a creierului.
Somnul, butonul de resetare al creierului
Scopul somnului pare a fi un mister rezolvat de cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis, care propun că acesta acționează ca un buton de resetare pentru "sistemul de operare" al creierului. Teoria inovatoare, care îmbină concepte din fizică și biologie, sugerează că somnul este crucial pentru menținerea unei stări optime a creierului în procesarea și gândirea informațiilor.
Keith Hengen, profesor asistent de biologie la universitate, compară creierul cu un calculator biologic, susținând că memoria și experiențele acumulate în timpul stării de veghe schimbă gradual codul creierului, îndepărtându-l de la starea ideală. El explică că rolul central al somnului este să restaureze această stare optimă de funcționare.
"Creierul este ca un calculator biologic. Memoria și experiența în timpul stării de veghe schimbă codul puțin câte puțin, îndepărtând lent sistemul mai mare de la o stare ideală. Scopul central al somnului este de a restaura o stare de calcul optimă", spune autorul studiului Keith Hengen, profesor asistent de biologie la Universitatea Washington din St. Louis, într-un comunicat de presă al universității, potrivit Study Finds.
Somnul, echilibru între ordine și haos
Somn - FOTO: Freepik@elizavetalarionova
Studiul, care s-a concentrat pe activitatea cerebrală a șoarecilor în timpul somnului, susține teoria prin conceptul de "criticitate", un echilibru între ordine și haos care maximizează procesarea informațiilor.
Cercetătorii au urmărit avalanșele neuronale în creierul șoarecilor tineri, observând că, după un somn regenerativ, creierul prezentă avalanșe de toate dimensiunile, indicând o revenire la criticitate. În contrast, pe măsură ce șoarecii rămâneau treji, aceste avalanșe se deplasau către dimensiuni mai mici.
Această abordare reprezintă o schimbare față de credința tradițională că somnul are rolul de a reînnoi substanțele chimice epuizate, susținând acum că somnul este o soluție sistemică pentru menținerea echilibrului creierului, îndepărtându-l de la extremele prea mult ordin sau haos.
Conceptul de criticitate, dezvoltat inițial în fizică în anii 1980, a fost aplicat aici pentru a descrie starea complexă a creierului în pragul între regularitate completă și aleatoriu.
Studiul, publicat în revista Nature Neuroscience, reprezintă rezultatul unei colaborări frumoase între fizică și biologie, oferind o perspectivă inedită asupra scopului somnului prin combinarea datelor experimentale din biologie cu ecuații matematice din fizică.
Vezi și: Greșeala comună din sezonul rece care duce la cancer. Avertisment sumbru: Este cel mai mortal cancer
Câte ore trebuie, de fapt, să dormim pentru sănătatea creierului
Somnul reprezintă un component important în menținerea funcționării normale a creierului. Creierul se reorganizează și se reîncarcă în timpul somnului. Pe lângă eliminarea deșeurilor toxice rezultate din procesele metabolice și întărirea sistemului imunitar, somnul este, de asemenea, crucial pentru "consolidarea memoriei", în timpul căreia segmentele de memorie noi, bazate pe experiențele noastre, sunt transferate în memoria pe termen lung.
O cantitate și calitate optimă a somnului ne permit să avem mai multă energie și o stare de bine îmbunătățită. De asemenea, ne permite să ne dezvoltăm creativitatea și gândirea.
Concluzia medicilor a fost că șapte ore de somn pe noapte erau optime, cu mai mult sau mai puțin aducând mai puține beneficii pentru cogniție și sănătatea mentală. De fapt, cercetătorii au constatat că persoanele care dorm această cantitate performau, în medie, mai performante la teste cognitive (inclusiv la viteza de procesare, atenția vizuală și memoria) decât cei care dormeau mai puțin sau mai mult.
De asemenea, indivizii au nevoie de șapte ore de somn în mod constant, fără prea multă fluctuație în durata acestuia, potrivit The Conversation.
Ce se întâmplă dacă nu dormim suficient
Cu toate acestea, răspundem cu toții într-un mod ușor diferit la lipsa de somn. Cercetătorii au descoperit că relația dintre durata somnului, cogniție și sănătatea mentală este mediată de genetica și structura creierului.
Aceștia au observat că regiunile creierului cel mai afectate de privarea de somn includ hipocampul, bine cunoscut pentru rolul său în învățare și memorie, și zonele cortexului frontal, implicate în controlul de sus în jos al emoțiilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
