Smalțul, care acoperă partea exterioară a dinților, este un material care protejează împotriva deteriorării chimice și fizice. Smalțul dinților este chiar mai rezistent decât țesutul osos, ceea ce îl face printre cele mai dure din corpul uman.
Acesta servește ca primă linie de protecție împotriva numeroaselor substanțe chimice prezente în alimente și lichide. Prin urmare, acesta poate fi mai vulnerabil la deteriorare. Eroziunea smalțului este termenul care desemnează acest lucru.
Petele și disconfortul dentar sunt două semne ale degradării smalțului. Smalțul dentar nu este regenerabil. Cu toate acestea, având grijă de dinții tăi și urmând un tratament stomatologic, poți opri agravarea eroziunii, conform Healthline.
Simptomele eroziunii smalțului dentar pot varia. Acestea includ adesea:
- Sensibilitate crescută la gust, texturi și temperatură
- Fisuri și dinți ciobiți
- Decolorare
- Adâncituri cunoscute sub numele de cupe pe suprafața dinților
Este posibil să aveți o eroziune semnificativă a smalțului dacă prezentați:
- Durere
- Decolorare a dinților
- Sensibilitate ridicată atunci când sunteți expus la alimente și băuturi reci, calde, acide și picante
În timp, eroziunea smalțului poate duce la complicații, cum ar fi:
- Dinți galbeni, pătați
- Dinți fracturați
- Margini aspre pe dinți
- Pete lucioase pe dinți
- Dinți excesiv de sensibili
- Creșterea numărului de carii dentare
- Uzura treptată a smalțului, ceea ce duce la dinți clari, ușor translucizi
Vezi și: Fructul care previne creșterea celulelor canceroase. Cum îți dai seama când este copt
Cauzele eroziunii smalțului
Eroziunea smalțului poate fi cauzată de ceea ce mănânci, în special:
- Alimentele zaharoase, cum ar fi înghețata, siropurile, bomboanele și caramele
- Băuturi și sucuri de fructe
- Alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea albă
- Alimente acide, cum ar fi merele, citricele, fructele de pădure și rubarba
- Sucurile care conțin de obicei acid citric și acid fosforic dăunător pe lângă zahăr
- Excesul de vitamina C, care se găsește în citrice
Alte cauze ale eroziunii smalțului includ:
- Șcrâsnitul din dinti în somn, cunoscut sub numele de bruxism
- Tulburări de alimentație, cum ar fi bulimia, care perturbă sistemul digestiv și expune dinții la acidul gastric
- Refluxul acid cronic, cunoscut și sub numele de reflux gastroesofagian (GERD)
- Utilizarea regulată a anumitor medicamente
- Tulburări genetice, inclusiv amelogeneza imperfectă sau hipoplazia smalțului, care afectează dezvoltarea dinților
- Fluxul salivar scăzut, cunoscut și sub numele de xerostomie, care este un simptom al unor afecțiuni precum diabetul zaharat
Foto: Freepik @volodymyr-t
Care sunt stadiile cariilor dentare
Placa dentară, o peliculă incoloră și lipicioasă formată din bacterii, particule de alimente și salivă, este elementul cheie în apariția cariilor dentare. Dacă nu este curățată în mod regulat, placa dentară se poate acumula și se poate întări în timp, formând tartrul, care protejează și mai mult bacteriile și le face greu de îndepărtat. Există cinci etape ale cariei dentare:
1. Demineralizarea inițială: Smalțul pierde minerale din cauza expunerii la acizii produși de bacteriile din placa bacteriană. Acest lucru duce la apariția unei pete albe pe un dinte.
2. Cariajul smalțului: Dacă nu este tratat, smalțul se va descompune în continuare, formând carii sau carii dentare. Cavitățile trebuie să fie obturate de un dentist.
3. Caria dentară: Dentina, țesutul de sub smalț, este mai sensibilă la deteriorarea acidului și poate provoca carii dentare într-un ritm mai rapid atunci când ajunge la dentină. Dentina conține, de asemenea, tuburi care duc la nervi, cauzând sensibilitate atunci când este expusă la alimente sau băuturi calde sau reci.
4. Afectarea pulpei: Stratul cel mai interior al dintelui conține nervi și vase de sânge care mențin sănătatea dintelui. Deteriorarea pulpei poate provoca iritații, umflături și presiune asupra nervilor, ceea ce duce la durere.
5. Abcesul: Bacteriile invadează pulpa, provocând o infecție și formând un buzunar de puroi în partea de jos a dintelui. Acest lucru poate provoca durere severă, umflături, febră și ganglioni limfatici umflați în gât. Este necesar un tratament prompt, deoarece infecția se poate răspândi în alte zone ale capului și gâtului. În unele cazuri, tratamentul poate implica îndepărtarea dintelui afectat.
Poate crește din nou smalțul dinților?
Smalțul este extrem de dur. Dar, deoarece nu are celule vii, nu poate fi reparat de către el în urma unor substanțe chimice sau obiecte fizice. Acest lucru indică faptul că nu există nicio modalitate de a opri eroziunea smalțului și că acesta nu se poate regenera.
Degradarea smalțului este, totuși, un proces lent. Prin urmare, puteți opri eroziunea smalțului să se agraveze, chiar dacă ai deja o parte.
Când să consulți medicul dentist
În fazele incipiente ale cariilor dentare, este posibil să nu prezenți niciun simptom. Acesta este motivul pentru care este esențial să vizitezi frecvent medicul dentist. Pentru a preveni agravarea cariilor dentare, medicul dentist te poate ajuta în detectarea și tratarea primelor faze ale acestora.
Dacă ai umflături în gură sau în jurul gurii, sensibilitate sau durere dentară, programează-te la dentistul tău. Acestea ar putea fi indicatori ai unei probleme dentare care necesită îngrijire, cum ar fi caria dentară avansată.
În situații mai extreme, dentistul ar putea să îți pună coroane sau fațete pe dinții sparți pentru a opri deteriorarea și mai mult.
Prevenirea apariției eroziunii smalțului în primul rând este cea mai bună metodă de a o aborda. Menținând o igienă dentară adecvată, poți opri eroziunea smalțului să se agraveze, chiar dacă ai în prezent o parte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
