Singurătatea este factorul care poate crește riscul de a dezvolta boala Parkinson în 15 ani, independent de starea de fumat, greutatea corporală sau afecțiunile de sănătate existente. Potrivit unei cercetări recente, singurătatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta această boală a creierului.
În cadrul studiului, echipa de cercetători a analizat profilurile de sănătate a 491.603 participanți într-o perioadă de 15 ani. Toți participanții, din UK Biobank, nu aveau la începutul studiului un diagnostic de Parkinson. Cu toate acestea, 2.822 dintre aceștia au primit un diagnostic de Parkinson în perioada de urmărire de 15 ani.
Indivizii care au raportat sentimente de singurătate au avut un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson; o asociere care a rămas valabilă chiar și după luarea în considerare a următoarelor factori:
Vezi și: Simptomul unui cancer mortal, confundat cu o răceală. Este adesea considerat invizibil
- Indicele de masă corporală
- Riscul genetic de Parkinson
- Fumat
- Activitatea fizică
- Diabet
- Hipertensiune
- Accident vascular cerebral
- Infarct miocardic
- Depresie
Singurătatea mai mare de 5 ani crește riscul de Parkinson
Cu toate acestea, singurătatea nu a reprezentat un factor de risc pentru boala Parkinson în primii cinci ani. Cercetarea sugerează că sentimentul de singurătate timp de mai mult de cinci ani crește riscul de a dezvolta boala Parkinson.
”Aceste constatări adaugă la dovezi că singurătatea reprezintă un determinant psihosocial semnificativ al sănătății”, arată cercetătorii.
Factorii de risc pentru boala Parkinson includ o combinație de modificări genetice și factori de mediu. Organizația caritabilă Parkinson's UK a investit în proiecte inovatoare care ar putea ajuta la încetinirea, oprirea sau inversarea bolii Parkinson.
Din moment ce este cea mai rapidă afecțiune neurologică din lume, organizația caritabilă are misiunea de a oferi mai multe răspunsuri și tratamente pentru această boală devastatoare.
”În acest moment, noi tratamente sunt la îndemâna noastră”, notează Parkinson's UK.
Boala Parkinson, ce este
Boala Parkinson sau paralizie agitată, este o tulburare neurodegenerativă cronică a sistemului nervos central care afectează mișcarea. Este una dintre cele mai comune boli neurologice și este caracterizată prin simptome precum tremurul, rigiditatea musculară, bradikinezia (mișcări lente), și instabilitate posturală. Aceste simptome sunt cauzate de pierderea treptată a neuronilor dopaminergici (neuroni care produc dopamină) din creier.
Boala Parkinson apare atunci când există o pierdere de celule nervoase într-o parte a creierului cunoscută sub numele de substantia nigra, după cum explică NHS. Aceasta duce la o scădere a unui produs chimic numit dopamine în creier.
Pe măsură ce nivelul de dopamine scade, simptomele bolii devin evidente, cum ar fi:
Tremur: Un tremor sau mișcări ritmice involuntare ale mâinilor, picioarelor sau capului sunt adesea observate în stadiile timpurii ale bolii Parkinson.
Rigiditate musculară: Musculatura devine rigidă, ceea ce poate face dificilă mișcarea și poate provoca dureri.
Bradikinezie: Mișcările devin lente și uneori dificile de inițiat. Pacienții pot avea dificultăți în efectuarea gesturilor fine, cum ar fi legatul șireturilor sau scrierea.
Instabilitate posturală: Pacienții cu Parkinson pot avea dificultăți în menținerea echilibrului și pot fi predispuși la căderi.
Tulburări cognitive și afective: Pe măsură ce boala progresează, unii pacienți pot dezvolta probleme cognitive, cum ar fi tulburări de memorie și dificultăți de concentrare. De asemenea, pot apărea simptome emoționale, precum depresia și anxietatea.
Alte simptome: Boala Parkinson poate avea și alte simptome, cum ar fi probleme cu vorbirea, scăderea mirosului, constipația, probleme de somn și disfuncții sexuale.
Cauza exactă a bolii Parkinson nu este cunoscută, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu pot juca un rol în dezvoltarea acestei boli. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și poate include medicamente care cresc nivelul de dopamină în creier, terapie fizică și ocupațională, precum și intervenții chirurgicale, cum ar fi stimularea cerebrală adâncă.
Este important ca pacienții cu Parkinson să fie îngrijiți de un medic specialist în neurologie pentru a gestiona eficient simptomele și a menține o calitate bună a vieții.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
