Rafael Nadal, deținătorul a 22 de titluri de Grand Slam, din care 14 la turneul de la Roland Garros, a anunțat că nu va turneul parizian ce urmează să înceapă zilele acestea, notează treizecizero.ro.
Motivul invocat de cel numit ”regele zgurii” este unul medical, deoarece nu s-a putut recupera după accidentarea de la abdomen și piciorul drept, accidentare suferită la Australian Open, la începutul acestui an.
”Am lucrat și am făcut tot posibilul în fiecare zi din ultimele patru luni, și au fost luni foarte dificile, pentru că nu am putut găsi o soluție la problema din Australia.
Azi sunt tot în aceeași poziție, în care nu mă simt pregătit să concurez la standardul la care trebuie să fiu pentru a juca la Roland-Garros”, a declarat Rafael Nadal, în cadrul unei conferințe susținute la academia sa de tenis.
Totodată, mai spune acesta, cel mai probabil următoarea revenire pe teren va fi la finalul anului, la Cupa Davis.
”Nu-s o persoană irațională sau negativistă. În momentul acesta nu arată prea bine șansele de a concura la titlurile mari de anul viitor. Dar de ce nu? Încercă doar să îmi ofer această șansă. Aș vrea să am opțiunea să aleg cum să o închei”, a mai spus Rafael Nadal, cu privire ca anul 2024 să fie ultimul din cariera sa.
Rafael Nadal suferă de o boală incurabilă, sindromul Muller-Weiss, care este o boală degenerativă, o displazie a scafoidului, o deformare a unuia dintre oasele situate în partea centrală a piciorului, potrivit NCBI. Această boală l-a determinat pe iberic să se încheie sezonul 2021 încă din luna august, din cauza durerilor mult prea puternice cu care s-a confruntat.
A urmat un an 2022, în care a reușit să câștige 4 turnee, dintre care două de Grand Slam, Australian Open, cu care a atins ”borna” celor 21 de titluri de Grand Slam, respectiv Roland Garros, turneu de la care nu a lipsit în niciun din 2005, când l-a câștigat pe primul.
Pe lângă sindromul Muller-Weiss, Rafael Nadal se confruntă cu o ruptură majoră la nivelul mușchiului psoas.
Psoas, ce este și cum se manifestă
O afecțiune foarte rară, sindromul psoas apare atunci când mușchiul psoas (un mușchi lung din spate) este rănit. Această afecțiune provoacă dureri de spate. Oricine poate face sindromul psoas, dar sportivii prezintă un risc mai mare, notează Cleveland Clinic.
Sindromul Psoas este o afecțiune mai puțin frecventă și adesea diagnosticată greșit, care poate apărea sub forma unei dureri lombare refractare (durere care persistă chiar și după tratament) însoțită de alte simptome.
Afecțiunea apare atunci când mușchiul psoas - mușchiul lung (până la 16 centimetri) din spate - este rănit.
Mușchiul psoas este situat în regiunea lombară inferioară a coloanei vertebrale și se extinde prin pelvis până la femur.
Acest mușchi funcționează prin flexia articulației șoldului și ridicarea părții superioare a piciorului spre corp. Un exemplu obișnuit al mișcării create de acest mușchi este mersul pe jos.
Sindromul psoas nu are o cauză identificabilă. O atenție deosebită trebuie să o acorde persoanele imunocompromise (în urma unul transplant, cancer sau infecții) pentru a se asigura că nu există o cauză infecțioasă sau o miozită, asociată șa nivelul mușchiului psoas, care prezintă o simptomatologie similară.
Semnele și simptomele sindromului psoas pot include:
- durerea la nivelul de jos al spatelui este cel mai comun simptom al acestei afecțiuni
- durere la nivelul regiunii lombo-sacrale
- dificultăți/durere la statul în picioare
- durere la nivelul feselor
- iradierea durerii în josul piciorului
- durere în zona inghinală
- dureri pelviene
- șchiopătat sau pas târșâit atunci când mergeți.
Trebuie reținut faptul că multe dintre aceste simptome sunt similare altor condiții medicale, unele dintre ele foarte serioase, precum artrita la nivelul șoldului, pietre la rinichi. hernii, bursită femurală, prostată, cancer de colon.
Sindromul psoas, diagnostic și tratament
Având în vedere că simptomele sunt similare altor afecțiuni, în cazul suspiciunii de sindrom psoas medicul va efectua o examinare la nivelul coloanei vertebrale, a șoldului și piciorului, cu confirmare în urma unor investigații imagistice.
Cea mai bună metodă de tratament al sindromului psoas sunt exercițiile fizice.
Acestea sunt adesea demonstrate de un medic sau de un fizioterapeut în cabinetul de ambulatoriu și efectuate la domiciliu și includ manipularea și întinderea activă și pasivă a coloanei vertebrale, a articulațiilor șoldului și a mușchilor psoas.
Recomandarea poate fi de 6-8 săptămâni de fizioterapie, însă în cazul lui Rafael Nadal această perioadă a fost deja depășită.
”Inițial, trebuia să fie o perioadă de recuperare de șase până la opt săptămâni, iar acum suntem la 14 săptămâni.
Realitatea este că situația nu este ceea ce ne-am fi așteptat.
Au fost respectate toate indicațiile medicale, dar cumva evoluția nu a fost cea pe care ne-au spus-o inițial și ne aflăm într-o situație dificilă”, a scris Rafael Nadal, pe Instagram, când și-a anunțat absența de la turneul de la Madrid.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
