Sindromul Guillain-Barré (GBS) este o poliradiculonepatie imună acută, caracterizată prin slăbiciune musculară cu debut rapid și areflexie.
Acest sindrom apare frecvent după o infecție și poate duce la mobiditate și mortalitate semnificativă.
Sindromul Guillain-Barré apare relativ rar, cu o incidență estimată de 1 - 2 cazuri la 100.000 de persoane pe an.
Incidența crește cu aproximativ 20% pentru fiecare creștere de 10 ani în vârstă, iar bărbații sunt mai predispuși decât femeile, potrivit PubMed.
Simptomul definitoriu al sindromului Guillain-Barré este progresia rapidă a slăbiciunii musculare simetrice, adesea însoțită de areflexie.
Pacienții pot experimenta și tulburări senzoriale, implicarea nervilor cranieni și disfuncții autonome.
Sindromul Guillain-Barré afectează simțurile, mișcările și lucruri precum respirația și bătăile inimii.
De obicei, afectează mai întâi brațele și picioarele înainte de a prezenta simptome în alte părți ale corpului.
Simptomele se agravează, de obicei, în primele 2 până la 4 săptămâni, potrivit NHS.
Pacienții simt mai întâi furnicături, amorțeală sau furnicături și ace în picioare și mâini, care sunt urmate de obicei de slăbiciune musculară și dificultăți în mișcarea articulațiilor.
Deși mai rară, hiperflexia a fost documentată și nu exclude diagnosticul, potrivit Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry.
Diagnosticul pentru Sindromul Guillain-Barré este, în primul rând clinic, fiind susținut de investigații precum studiile de conducere nervoasă și analiza lichidului cefalorahidian.
Nivelurile crescute de proteine cu număr normal de celule în lichidul cefalorahidian sunt caracteristice.
Studiile electrofiziologice ajută la diferențierea dintre subtipurile demielinizante și azonale, ceea ce are implicații asupra prognosticului și tratamentului.
Durerea este un simptom semnificativ în sindromul Guillain-Barré, afectând confortul și recuperarea pacienților.
Potrivit OMS, cauza sindromului Guillain-Barré nu este pe deplin înțeleasă, dar majoritatea cazurilor urmează unei infecții cu un virus sau o bacterie. Aceasta determină sistemul imunitar să atace organismul însuși.
Infecția cu bacteria Campylobacter jejuni, care provoacă gastroenterită (inclusiv simptome de greață, vărsături și diaree), este unul dintre cei mai comuni factori de risc pentru GBS.
De asemenea, oamenii pot dezvolta GBS după ce au gripă sau alte infecții virale, inclusiv citomegalovirus, virusul Epstein-Barr și virusul Zika.
În cazuri rare, vaccinările pot crește riscul ca oamenii să dezvolte GBS, însă șansa ca acest lucru să se întâmple este extrem de scăzută. Studiile arată că este mult mai probabil ca oamenii să contracteze sindromul Guillain-Barré de la infecții precum gripa decât de la vaccinul administrat pentru a preveni infecția, în acest caz vaccinul antigripal. Ocazional, intervențiile chirurgicale pot declanșa sindromul Guillain-Barré.
Un bărbat suspectat că a contractat sindromul Guillain-Barré (GBS) a murit în statul Maharashtra din vestul Indiei.
Potrivit oficialilor, un focar de GBS a fost raportat la Pune, un oraş situat la aproximativ 150 de kilometri sud-est de Mumbai, unde numărul cazurilor a crescut la 101.
Medicii din India susţin că infecţiile bacteriene şi virale duc în general la GBS, deoarece slăbesc sistemul imunitar al pacienţilor. Deşi boala poate apărea atât la copii de vârstă mică, cât şi la tineri, ea nu va duce la o epidemie sau pandemie, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
