Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, o dereglare a ritmului normal de funcționare a inimii, iar sindromul burnout are o legătură cu aceasta. Se estimează că aproximativ 17 milioane de persoane din Europa și 10 milioane din Statele Unite vor suferi de această problemă de sănătate până anul viitor, având astfel un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral și deces, notează Press Association. Cu toate acestea, cauza exactă a fibrilației atriale nu este deplin înțeleasă.
„Epuizarea vitală, denumită în mod obișnuit sindrom burnout, este de obicei cauzată de stres prelungit și profund la locul de muncă sau acasă. Ea diferă de depresie, care este caracterizată prin stare de tristețe, de vinovăție și părere negativă despre propria persoană", a explicat doctor Parveen Garg de la Universitatea din California de Sud.
„Rezultatele studiului nostru stabilesc mai departe efectul nociv pe care aceasta îl poate provoca persoanelor care suferă de epuizare ce nu este analizată", a precizat specialistul.
Cercetătorii au examinat peste 11.000 de persoane căutând indicii de epuizare vitală, iritabilitate, consum de antidepresive și susținere socială deficitară. Subiecții au fost ulterior monitorizați o perioadă de aproape 25 de ani pentru a se observa eventuala apariție a fibrilației atriale.
Risc mai mare cu 20% de fibrilație atrială
Conform studiului, participanții care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitală aveau un risc de 20% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială comparativ cu cei care nu prezentau semne de sindrom „burnout".
În urma cercetării nu au fost identificate asocieri între iritabilitate, utilizarea de antidepresive sau susținere socială deficitară și dezvoltarea fibrilației atriale.
În studiul publicat în European Journal of Preventive Cardiology, oamenii de știință au notat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine concluziile și pentru a identifica modul în care pacienții pot fi ajutați, notează Agerpres.
„Epuizarea vitală este asociată cu un nivel ridicat de inflamație și activarea accentuată a răspunsului fiziologic al organismului la stres. Când aceste două lucruri sunt declanșate cronic, pot avea efecte grave și dăunătoare asupra țesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea acestei aritmii", a declarat Parveen Garg.
Burnout-ul, o problemă serioasă de sănătate
Sindromul burnout a fost inclus, în 2019, în Clasificarea internațională a maladiilor a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care servește drept linie directoare pentru stabilirea tendințelor și statisticilor în domeniul sanitar.
Burnout-ul, inclus în secțiunea consacrată „problemelor asociate” ocupării forței de muncă sau șomajului, a primit numele de cod QD85. Această problemă este descrisă ca "un sindrom (...) ce rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes” și care se caracterizează prin trei elemente: „o senzație de epuizare”, „cinism sau sentimente negative asociate muncii" și „o eficiență profesională redusă".
Registrul OMS precizează că burnout-ul „se referă în mod specific la fenomene asociate contextului profesional și nu ar trebui să fie utilizat pentru a descrie experiențele din alte domenii ale vieții". OMS a precizat ulterior că sindromul „burnout" este „un fenomen asociat muncii" și nu o maladie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
