Senzația de foame pare să fie una dintre cheile longevității. În mod normal, aportul caloric trebuie să fie ajustat în funcție de vârstă, greutate, stil de viață, starea generală de sănătate și nivel de activitate, acesta variind între 1.600 și 2.400, la femei, respectiv 2.000 și 3.000 de calorii la bărbați.
Rezultatele unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan, SUA, sugerează că doar percepția de foame insațiabilă poate declanșa efectele anti-îmbătrânire ale postului intermitent, notează Science Alert.
”Am cam divorțat de toate manipulările nutriționale ale dietei la care cercetătorii au lucrat mulți ani pentru a spune că nu sunt necesare.
Percepția că nu este suficientă mâncare este de ajuns”, a declarat fiziologul Scott Pletcher.
Postul intermitent a devenit o modă populară în ultimii ani, deși, în acest moment, dovezile care susțin beneficiile sale sunt limitate și se bazează în mare parte pe studii pe animale.
În trecut, studiile cu muște de fructe au ajutat oamenii de știință să identifice numeroase semnale neuronale pentru foame și sațietate în creier. Aceste creaturi împărtășesc 75% din aceleași gene legate de boli ca și noi, iar metabolismul și creierul lor au asemănări utile cu cele ale mamiferelor.
Aminoacizii cu lanț ramificat (BCAA) sunt nutrienți esențiali care par să declanșeze senzația de sațietate la muște atunci când sunt consumați.
Prin urmare, consumul mai multor BCAA reduce senzația de foame a acestora.
Pentru a explora modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra îmbătrânirii, cercetătorii au ținut muștele de fructe flămânde dându-le gustări cu conținut scăzut de BCAA.
Foamea lor a fost măsurată în funcție de cât de mult au mâncat insectele dintr-un bufet de alimente la câteva ore după ce au consumat gustarea.
Lucrările efectuate pe muște de fructe (Drosophila melanogaster) și pe rozătoare par să sugereze că restricția calorică poate prelungi durata de viață și poate promova o stare de sănătate bună.
Însă, susțin cercetătorii, mai sunt necesare analize pentru ca aceste rezultate să poată fi extinse la oameni, mai ales că există studii care indică faptul că postul intermitent poate să ducă la tulburări metabolice, la creșterea colesterolului, la creșterea tensiunii arteriale, elemente care pot crește riscul de moarte prematură.
”Moda cu intermittent fasting mai are un mare dezavantaj, sigur, poate produce scăderi pe termen scurt, scădere rapidă în greutate, nu neapărat masivă, dar pe termen lung este nesustenabilă”, a afirmat dr. Anca Hâncu, medic diabet și boli metabolice, cu privire la impactul postului intermitent asupra sănătății.
Moduri prin care putem să încetinim îmbătrânirea prematură
Pentru a avea o viață lungă și sănătoasă trebuie să fim atenți încă din perioada tinereții cu tot ceea ce ține de stilul de viață, deoarece greșelile de la tinerețe se vor resimți cu cât înaintăm în viață, iar a preveni poate să fie mai puțin costisitor decât a trata.
Iată câteva moduri prin care putem să alegem să fim nu doar sănătoși, ci și frumoși, la trup și la suflet.
Este știut faptul că vârsta cronologică este diferită de cea biologică, motiv pentru care ar trebui să privim vârsta doar ca pe un număr și să nu ne lăsăm apăsați de acest lucru.
Cel mai bun mod de a încetini îmbătrânirea este de a ne păstra într-o bună formă fizică.
Un studiu publicat în Aging Cell a constatat că persoanele în vârstă care au făcut exerciții fizice în mod regulat de-a lungul vieții au avut masa musculară, nivelul de colesterol și chiar funcția sistemului imunitar a unor persoane mult mai tinere, notează The Healthy.
De asemenea, exercițiile fizice sunt benefice și pentru sănătatea mintală, ajutând la reducerea nivelului de stres și la un somn mai bun.
Dieta este un alt element care poate ajuta în încetinirea îmbătrânirii. Un aport echilibrat de vitamine, minerale, nutrienți și proteine de calitate scade riscul apariției bolilor metabolice, a bolilor de inimă sau a anumitor tipuri de cancere.
De altfel este cunoscut faptul că dieta occidentală, bogată în grăsimi, zahăr și sare, crește riscul de boli cronice, cu impact asupra calități vieții.
Cea mai sănătoasă dietă este cea mediteraneeană, care include fructe, legume, cereale integrale, carne, nuci și semințe, grăsimi sănătoase, ca uleiul de măsline. Calitățile și beneficiile acestei diete sunt recunoscute la nivel mondial pentru al șaselea an consecutiv.
Activitățile în aer liber vin și ele cu multiple beneficii pentru sănătate. De la soare putem să ne luăm doza de vitamina D, cunoscută ca ”vitamina soarelui”, și care este importantă atât pentru întărirea oaselor și a sistemului osos, cât și pentru buna dispoziție și întărirea sistemului imunitar.
Protejarea pielii cu produse fotoprotectoare este importantă pentru a reduce daunele generate de expunerea la soare, dar și pentru a reduce riscul de cancer de piele sau de îmbătrânire prematură a pielii.
Evitarea toxinelor. Deși cercetările în acest domeniu sunt încă în fază incipientă, ele sugerează că toxinele de mediu la care suntem expuși ne pot îmbătrâni mai repede.
Cercetătorii numesc aceste toxine ”gerontogene”. Câteva exemple de gerontogeni sunt arsenicul din apele subterane și benzenul din gazele de eșapament ale mașinilor și emisiile industriale.
Hidratarea este importantă, indiferent că este cald sau frig. Organismul are nevoie de apă pentru o bună funcționare a rinichilor, care ajută la eliminarea toxinelor din organism.
De asemenea ajută la reglarea temperaturii, la menținerea sănătății pielii și a articulațiilor, precum și la digestie.
O bună sănătate orală este legată de starea generală de sănătate. Este cunoscut faptul că igiena precară este asociată cu bolile cardiovasculare, accidentul vascular și diabetul, dar și cu un risc crescut de boli neurodegenerative, ca demența și boala Alzheimer.
Microbiomul este în strânsă legătură cu sănătatea cerebrală, motiv pentru care este important să fim atenți cu acesta și să îl menținem sănătos.
”Aproximativ 70 la sută din sistemul imunitar se află în intestin, astfel încât menținerea sănătății intestinului pe măsură ce îmbătrânești este importantă pentru sănătatea ta generală”, susține dieteticianul Abby Sauer.
Reducerea stresului este un alt element pe care specialiștii îl consideră ca parte dintr-un stil de viață sănătos. Deși pare că este greu să stăm departe de stres, mai ales în vremurile actuale, când ne aflăm într-o continuă agitație și fugă prin viață, este important să ne facem o listă a priorităților și să ne punem pe noi pe primul loc.
Pentru o bună stare de sănătate ni se recomandă între 7 și 9 ore de somn de calitate. Atunci când ați adormit, corpul dumneavoastră se ocupă de repararea leziunilor celulare.
Dacă vă scurtați somnul, puteți accelera semnele vizibile și interne ale îmbătrânirii.
Ca și cum pungile și ridurile de sub ochi nu ar fi suficiente dovezi în acest sens, studiile au confirmat că un somn prost îmbătrânește mai repede pielea.
În plus, somnul insuficient sau inadecvat este legat de boli legate de vârstă, cum ar fi problemele cardiace, hipertensiunea arterială și diabetul, informează Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Activitatea cerebrală continuă este eficientă pentru a ține bolile neurodegenerative, semn al îmbătrânirii, departe.
Numeroase studii indică faptul că ați putea reduce riscul - sau întârzia apariția - unor afecțiuni mentale legate de vârstă, precum demența și Alzheimer, dacă aveți o ”rezervă cognitivă” - rețele cerebrale rezistente care continuă să funcționeze chiar dacă alte părți ale creierului sunt afectate.
Acest lucru se poate obține printr-o învățare continuă, chiar dacă ați ieșit din mediul academic, prin jocuri precum cuvintele încrucișate sau puzzle, dar și prin socializare pe tot parcursul vieții. Izolarea socială duce atât la declinul neuronal, dar și crește riscul de depresie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
