Ce mecanisme se activează în creier și care este legătura cu stomacul. Cercetătorii de la Scripps Research au descoperit că frigul crește senzația de foame prin intermediul unor circuite cerebrale specifice.
Aceștia au identificat un grup de neuroni în creierul șoarecilor care acționează ca un ”comutator” pentru creșterea apetitului indusă de frig. Acești neuroni devin activi în condiții reci și sunt conectați cu o parte a creierului responsabilă pentru comportamente legate de recompense, inclusiv mâncat.
Mamiferele, inclusiv oamenii, ard mai multă energie pentru a rămâne calde în condiții reci, ceea ce le face să se simtă mai flămânde. Acest mecanism a evoluat pentru a proteja împotriva pierderii excesive de greutate în trecut, când hrana era rară.
Însă, dacă se poate bloca această creștere a apetitului indusă de frig, acest lucru ar putea avea aplicații potențiale în gestionarea greutății și a metabolismului. Cercetătorii speră să dezvolte tratamente care să permită separarea creșterii apetitului de creșterea cheltuielilor energetice induse de frig, deschizând astfel posibilități noi pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit Study Finds.
Care este legătura dintre vremea rece și senzația de foame
Te-ai simțit vreodată mai flămând când afară era frig? Cercetătorii în neuroștiințe de la Scripps Research au descoperit de ce. Ei au identificat circuite cerebrale specifice care determină mamiferele, inclusiv oamenii, să mănânce mai mult atunci când simt frigul.
Mamiferele ard natural mai multă energie pentru a-și menține corpul cald atunci când afară este rece. Această creștere a consumului de energie le face să simtă foame, chiar dacă modul exact în care acest lucru funcționează a rămas un mister.
Cu toate acestea, cercetătorii au identificat acum un grup de celule cerebrale la șoareci care acționează ca un ”comutator” pentru această foame declanșată de frig. Aceste descoperiri ar putea deschide noi direcții pentru tratamentele care se concentrează pe metabolism și pierderea în greutate.
”Aceasta este o mecanism fundamental adaptativ în mamifere și, în viitor, abordarea sa cu tratamente ar putea permite îmbunătățirea beneficiilor metabolice ale frigului sau a altor forme de ardere a grăsimilor”, spune autorul studiului, Dr. Li Ye, profesor asociat și titularul Catedrei Abide-Vividion în Chimie și Biologie Chimică la Scripps Research, într-un comunicat de presă.
Ce este terapia cu frig
Deși este cunoscut faptul că temperaturile scăzute ne determină să ardem mai multă energie pentru a rămâne calzi, practici precum imersiunea în apă rece, cunoscută sub numele de ”terapie cu frig”, sunt luate în considerare pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice. Cu toate acestea, există o problemă.
Reacțiile noastre ancestrale la frig nu sunt concepute pentru a ne ajuta să pierdem în greutate. În trecut, când hrana era adesea limitată, devenirea prea subțiri ar fi putut fi fatală. Deci, atunci când ne este frig (la fel ca atunci când ținem dietă sau facem exerciții), avem tendința de a deveni mai flămânzi pentru a contracara pierderea în greutate.
Cercetătorii au decis să descopere conexiunile cerebrale din spatele acestei creșteri a apetitului. Primul indiciu? Șoarecii expuși unei scăderi bruste de temperatură, de la 73 de grade Fahrenheit la 39 de grade Fahrenheit, nu au început să caute hrană imediat. A durat aproximativ șase ore, sugerând că foamea nu a fost o reacție directă la frig.
Vezi și: Bolile pe care le cauzează stresul. Cele 8 metode care te pot ajuta să le previi
Ce se întâmplă în creier
Utilizând tehnici avansate de imagistică, echipa a examinat care celule cerebrale se iluminează în perioadele reci în comparație cu cele calde. Au descoperit că în condiții reci, o parte a creierului cunoscută sub numele de talamus prezenta mai multă activitate.
Limitându-se în continuare, au descoperit un grup unic de neuroni în talamus, numit nucleul xifoid. Acești neuroni deveneau foarte activi în condiții reci, chiar înainte ca șoarecii să înceapă să caute hrană. Dacă hrana era limitată când a venit frigul, nucleul xifoid era chiar mai activ. Acest lucru indica faptul că acești neuroni erau mai atenți la deficiențele de energie generate de frig decât la frig în sine.
Când cercetătorii au activat acești neuroni, foamea șoarecilor a crescut. Dacă i-au blocat, foamea a scăzut. Acest lucru a funcționat doar în medii reci, ceea ce înseamnă că există un semnal separat de frig care influențează apetitul.
În cele din urmă, echipa a descoperit că acești neuroni din nucleul xifoid se conectează cu o altă parte a creierului: nucleul accumbens. Această zonă joacă un rol crucial în reglarea comportamentului bazat pe recompense, inclusiv mâncat.
Conform lui Ye, concluzia principală aici ar putea fi legată de pierderea în greutate: dacă putem bloca această creștere a apetitului indusă de frig, doar să simțim frigul ar putea ajuta oamenii să piardă în greutate mai eficient.
”Unul dintre obiectivele noastre cheie acum este să descoperim cum să decuplăm creșterea apetitului de creșterea cheltuielilor energetice.
Vrem, de asemenea, să aflăm dacă acest mecanism de creștere a apetitului indus de frig face parte dintr-un mecanism mai larg pe care corpul îl folosește pentru a compensa cheltuielile energetice suplimentare, de exemplu după exerciții fizice”, spune Ye.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
