Există afecțiuni care îți fac simțită prezenta prin semne subtile, pe care mulți le ignosră până devin greu de gestionat.
Unele dintre aceaste pot apărea în urma unor probleme medicale netratate corespunzător, declanșând mecanisme complexe care afectează sistemul circulator cerebral.
Un țiuit în urechi, o senzație de oboseală persistentă sau dificultăți de concentrare pot părea simptome minore, dar ele pot ascunde o condiție gravă.
Deși rară, afecțiunea despre care urmează să aflați poate avea consecințe severe dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.
Vezi și:
De ce îți sare oja de pe unghii. Greșeala pe care o faci mereu. Ce să faci ca oja să reziste
Fistulele arteriovenoase durale (FADV) sunt o colecție eterogenă de afecțiuni care au în comun derivațiile arteriovenoase din vasele durale. Acestea se prezintă variabil cu hemoragie sau hipertensiune venoasă și pot fi dificil de tratat.
"O fistulă durală arteriovenoasă este o comunicare aberantă între arteră și venă, la suprafața membranei care învelește creierul și este o afecțiune dobândită. Nu ne naștem cu o fistulă arteriovenoasă, ci o dobândim.
Fistula arteriovenoasă este o patologie foarte păcătoasă care nu are o soluție neuro-chirurgicală, la fel cum are anevrismul cerebral", spune dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională.
Cauzele care provoacă fistula arteriovenoasă
Medicul Cristian Mihalea a explicat că principala cauză a fistulei arteriovenoase durale este otita medie netratată, care provoacă inflamații în jurul urechii. Aceste inflamații pot duce la trombozarea sinusurilor venoase mari aflate în spatele urechii, vase de sânge de calibru mare, esențiale pentru circulația dintre creier și corp.
Medicul ne-a explicat că odată ce sinusul este trombozat, sângele îți caută alte rute, iar vasele nefuncționale din dura mater se activează, formând o comunicare anormală între artere și venele cerebrale, cunoscută drept fistulă arteriovenoasă durală.
Această inversează fluxul sanguin și generează o presiune mare în sistemul venos cerebral, crescând riscul de sângerare sau ruptură vasculară.
"Prima și prima cauză este otita urechii medii netratată care provocă inflamații în jur. Provocând inflamații în jur, extinderea inflamației duce la trombozarea sinusurilor.
În spatele urechii avem un sistem venos de reîntoarcere al sângelui de la creier la corp și sunt niște vene de calibrul unui deget, adică vene de 7 - 8 - 9 - 10 mm. Acele vene, în contextul unei otite netratate, repetată, se inflamează și se produce trombozarea sinusului.
Odată ce se trombozează un sinus, sângele și reîntoarcerea venoasă își va căuta alte rute. Și noi ne naștem cu niște vase, nefuncționale, în dura mater, în membrană. Ele, deschizându-se, se produce o comunicare aberantă și se numește fistulă arteriovenoasă durală", ne-a mai spus dr. Cristian Mihalea, care a explicat că acest diagnostic "inversează fluxul sanguin".
"La un moment dat, sângele care ajunge arterial în această comunicare se reîntoarce în venă și se creează o presiune extraordinar de mare în sistemul venos circulator al creierului și asta dă riscul de ruptură sau sângerare difuză.
O fistula arteriovenoasă poate fi periculoasă pentru că dă această sângerare.
Al doilea motiv pentru care pacientul ajunge la medic sunt acufenele, acel celebru țiuit în urechi. Sunt pacienți care vin și spun că în urechea stângă, de 3 luni, îmi aud pulsul", a mai spus medicul, pentru DC Medical.
De ce aud pulsul în urechi?
Medicul ne-a explicat că: "sunt două motive pentru care-ți auzi pulsul dintr-o dată"
"Prima cauză este că devii hipertensiv brusc și a doua cauză este pentru că 10% dintre pacienți au fistulă durală.
Fistula se dezvoltă târziu, la două săptămâni, trei, o lună, două, pentru că e un proces lent de trombozare al sinusurilor venoase", a atenționat medicul.
Simptomele fistulei arteriovenoase durale: "Există semne de alarmă"
Simptomele sunt variabile, dar includ:
- tinitus pulsatil (țiuit în urechi)
- paralizii ale nervilor cranieni
- convulsii
- simptome orbitale (a se vedea fistula caroticocavernoasă)
- simptome de hipertensiune venoasă
- creșterea presiunii intracraniene
- deficite neurologice focale
"Tablourile de ruptură de fistulă durală sunt uneori cataclismice și am văzut cazuri în care chiar dacă ai făcut tratament foarte bine, te-ai dus până la fistulă și ai înfundat-o, sângerarea lasă niște sechele pe care nu putem să le ștergem, pentru că e o sângerare din cauza căreia creierul suferă.
Există semne de alarmă. Sunt fistule durale cu acționare lentă, în sensul că nici măcar nu are pacientul vreun țiuit , dar sunt pacienți care au o degradare cognitivă progresivă.
Sunt fistule durale de bază care încetinesc foarte mult întoarcerea venoasă a creierului și tot metabolismul neuronal nu este adecvat. Sângele ajunge la creier dar nu e întoarcere venoasă.
Avem pacienți cu degradare cognitivă sau își degradează mersul motor, nu mai reușesc să mai ridice un pahar, să mai meargă, dar nu e ca la un AVC, atunci când mâna cade. Pacientul nu mai este în stare să lucreze 7 ore pe zi, e obosit tot timpul, își pierde capacitatea de concentrare.
Sunt semne foarte discrete la început și depistarea fistulelor e foarte greoaie dacă nu faci imagistică", a conchis Dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR.
Vezi emisiunea aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
