Medicul Matei Bâră, medic specialist radioterapie și șeful Departamentului de Radioterapie din cadrul Centrului Oncologic SANADOR, ne-a spus că se confruntă tot mai des cu pacienții care ajung mult prea târziu la medic, în stadii avansate, când șansele de supraviețuire sunt reduse. Întrebat care ar fi semnele de alarmă și ce ar trebui să verifice pacientul pentru a descoperi boala într-un stadiu curativ, incipient.
Este vorba despre screening, iar prevenția este extrem de importantă.
Testul Babeș Papanicolau (PAP) în cazul femeilor și controlul postatei în cazul bărbaților sunt extrem de importante și probabil sunt cele mai cunoscute de către oameni, chiar dacă puțini sunt cei care ajung la medic să le facă din timp.
"Prevenția este foarte importantă, dar de multe ori simptomatologia poate să fie sau nu. Un pacient poate să fie diagnosticat cu o anumită simptomatologie inițială, alți pacienți pot fi diagnosticați la un control periodic. Sunt destul de multe paciente care spun că au descoperit un cancer mamar ori la ecografia periodică, ori la o mamografie. Atunci, în această situație, ele dacă nu-ți făceau ecografia sau mamografia la timp, se trezeau peste un an cu o formațiune mai mare.
E foarte importantă prevenția!
La cancerele mamare: ecografie sub 40 de ani, mamografie peste 40 de ani.
La cancerele colorectale, dacă avem și componenta familială: o colonoscopie tușeu rectal măcar după vârsta de 40 de ani + - și chiar și un consult de genetică pentru a vedea genetica fiecărui pacient. Și la cancerul mamar același lucru.
La cancerul de prostată: un tușeu rectal după vârsta de 50 - 60 de ani este recomandat și efectuarea unui PSA (antigenul specific prostatic) o dată sau la doi ani, după recomandarea urologului.
La cancerul de col uterin: Testul Babeș Papanicolau, testarea HPV și vaccinul anti-HPV, pentru că în Europa de Vest, cancerele de col uterin sunt doar în stadii incipiente la care se efectuează doar o intervenție chirurgicală de minimă anvergură, în care nu se scoate tot colul uterin, ci doar partea inferioară a acestuia.
La cancerul de cap și gât și tot ce e sferă digestivă este importantă o alimentație corectă, hidratare corectă, fără fumat, fără alcool.
Ce este foarte important e și faptul că pacientul, dacă are anumită simptomatologie, să zicem că are dureri în corp, oriunde ar fi, dacă acele dureri persistă nu trebuie să stea și să aștepte până tot cresc și ajung la un punct insuportabil, ci trebuie să meargă la medicul de familie, pentru că medicul de familie e primul important ca să poate să-l îndrume către specialitatea pe zona în care are pacientul nevoie", a declarat dr. Matei Bâră, medic specialist radioterapie și șeful Departamentului de Radioterapie din cadrul Centrului Oncologic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
5 etape ale prevenției
Măsurile de sănătate preventive corespunzătoare au fost grupate în etape pentru a viza prevenirea unei boli. Aceste etape preventive sunt prevenirea primordială, prevenirea primară, prevenirea secundară și prevenirea terțiară. Combinate, aceste strategii au ca scop nu numai prevenirea apariției bolii prin reducerea riscurilor, ci și a complicațiilor din aval ale unei boli manifestate.
1. Prevenția primordială:
Aceasta constă în reducerea factorilor de risc care vizează o întreagă populație prin concentrarea asupra condițiilor sociale și de mediu. Astfel de măsuri sunt promovate, de obicei, prin legi și politici naționale. Deoarece prevenția primordială este cea mai timpurie modalitate de prevenire, aceasta vizează adesea copiii pentru a diminua cât mai mult posibil expunerea la riscuri. Prevenția primordială vizează stadiul de bază al bolii naturale, vizând condițiile sociale de bază care favorizează apariția bolii. Un exemplu include îmbunătățirea accesului unui cartier urban la trotuare sigure pentru a promova activitatea fizică; aceasta, la rândul său, scade factorii de risc pentru obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 etc.
2. Prevenție primară:
Constă în măsuri care vizează o populație sau o persoană sensibilă. Scopul prevenirii primare este de a preveni apariția unei boli. Astfel, populația țintă este reprezentată de persoane sănătoase. În mod obișnuit, aceasta instituie activități care limitează expunerea la risc sau cresc imunitatea indivizilor la risc pentru a preveni evoluția unei boli la un individ susceptibil la o boală subclinică. De exemplu, imunizările reprezintă o formă de prevenire primară.
3. Prevenția secundară:
Pune accentul pe depistarea precoce a bolii, iar ținta sa sunt indivizii cu aspect sănătos care prezintă forme subclinice ale bolii. Boala subclinică constă în modificări patologice, dar fără simptome evidente care să poată fi diagnosticate în cadrul unei vizite la medic. Prevenția secundară apare adesea sub formă de screening. De exemplu, un test Babeș Papanicolau este o formă de prevenție secundară menită să diagnosticheze cancerul de col uterin în starea sa subclinică înainte de progresie.
4. Prevenția terțiară:
Vizează atât stadiile clinice, cât și cele de rezultat ale unei boli. Ea este pusă în aplicare la pacienții simptomatici și are ca scop reducerea severității bolii, precum și a oricăror sechele asociate. În timp ce prevenția secundară urmărește să prevină apariția bolii, prevenția terțiară urmărește să reducă efectele bolii odată ce aceasta s-a instalat la un individ. Formele de prevenție terțiară sunt, de obicei, eforturile de reabilitare.
5. Prevenția cuaternară:
Conform Dicționarului internațional Wonca pentru medicina generală/de familie, prevenția cuaternară este: "acțiunea întreprinsă pentru a identifica pacienții cu risc de supramedicalizare, pentru a-l proteja de noi invazii medicale și pentru a-i sugera intervenții, care sunt acceptabile din punct de vedere etic". Marc Jamoulle a propus inițial acest concept, iar țintele au fost în principal pacienții bolnavi, dar fără boală. Definiția a suferit o modificare recentă ca: "o acțiune întreprinsă pentru a proteja indivizii (persoane/pacienți) de intervențiile medicale care sunt susceptibile de a provoca mai mult rău decât bine", potrivit NCBI.
Semne că ai cancer
Este important să fiți atenți la orice simptome noi sau îngrijorătoare.
Deși este puțin probabil să fie vorba de cancer, este important să vorbiți cu un medic de familie pentru ca acesta să poată investiga. Descoperirea precoce a cancerului înseamnă că este mai ușor de tratat.
- Tuse, dureri în piept și dificultăți de respirație
Mergeți la medicul de familie dacă tușiți de 3 săptămâni sau mai mult.
Simptomele precum dificultăți de respirație sau dureri în piept pot fi, de asemenea, un semn al unei afecțiuni precum pneumonia. Vorbiți imediat cu un medic de familie dacă aveți aceste tipuri de simptome.
- Modificări ale obiceiurilor intestinale
Vorbiți cu un medic de familie dacă ați observat schimbări în obiceiurile intestinale obișnuite și dacă acestea durează de 3 săptămâni sau mai mult.
Tipurile de schimbări la care trebuie să fiți atenți includ:
- disconfort la burtă
- sânge în scaun
- diaree sau constipație fără un motiv evident
- senzația că nu v-ați golit complet intestinele după ce ați mers la toaletă
- durere în stomac sau în fund
- balonare
Adresați-vă unui medic de familie dacă aveți balonări de 3 săptămâni sau mai mult.
- Sângerare
De asemenea, ar trebui să vorbiți cu un medic de familie dacă aveți orice sângerare inexplicabilă, cum ar fi:
- sânge în urină
- sângerări vaginale între menstruații
- sângerare vaginală la un an sau mai mult după menopauză (sângerare postmenopauză)
- sângerare din fund
- sânge atunci când tușiți
- sânge în vomă
- Umflături
Vorbiți cu un medic de familie dacă observați un nodul la sân sau dacă aveți un nodul care crește vizibil în dimensiune în altă parte a corpului.
Este important să vă verificați periodic sânii, axilele, zona inghinală și testiculele pentru a vedea dacă aveți noduli noi sau modificări.
- Alunițe
Adresați-vă unui medic de familie dacă aveți o aluniță care:
- își schimbă forma sau pare neuniformă
- își schimbă culoarea, devine mai închisă sau are mai mult de 2 culori
- începe să producă mâncărimi, cruste, descuamări sau sângerări
- devine mai mare sau se ridică mai mult de pe piele
Oricare dintre aceste modificări înseamnă că există o șansă să aveți melanom, un tip grav de cancer de piele.
- Pierdere inexplicabilă în greutate
De asemenea, ar trebui să vorbiți cu un medic de familie dacă ați pierdut mult în greutate în ultimele două luni, iar acest lucru nu poate fi explicat prin schimbări în dietă, exerciții fizice sau stres.
- Dureri de burtă sau de spate
Adresați-vă unui medic de familie dacă aveți dureri la nivelul burții sau al spatelui și nu sunteți sigur de cauza acestora. Aceasta include o durere surdă care este mereu acolo sau o durere ascuțită care apare și dispare.
- Indigestie și arsuri la stomac
Unele tipuri de cancer vă pot da indigestie sau arsuri la stomac și reflux de acid. Acest lucru se poate simți ca o arsură în piept (arsuri la stomac) și vă poate face să râgâiți sau să sughițați mai mult decât de obicei.
Discutați cu un medic de familie dacă aveți oricare dintre aceste simptome în mod regulat și nu sunteți sigur de ce le aveți.
- Mâncărimi sau piele galbenă
Vorbiți cu un medic de familie dacă aveți mâncărimi la nivelul pielii și dacă pielea sau albul ochilor devine galben (icter). De asemenea, este posibil ca urina să fie mai închisă la culoare decât de obicei.
- Senzație de oboseală și indispoziție
În cazul anumitor tipuri de cancer, simptomele pot fi mai greu de observat. Este important să vorbiți cu un medic de familie dacă aveți impresia că ceva nu este în regulă sau dacă vă simțiți în continuare obosit și indispus și nu sunteți sigur de ce, potrivit NHS.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
