Potrivit celui mai recent studiu, una din opt persoane se confruntă cu sechele post-COVID. Acesta sunt dureri abdominale, dificultăţi şi dureri la respiraţie, dureri musculare, ageuzie sau anosmie (pierderea gustului, respectiv a mirosului), furnicături, disconfort în gât, bufeuri de căldură sau de frig, greutate la nivelul braţelor sau picioarelor, precum şi oboseală generalizată.
Studiu pe aproape 80.000 de persoane
Studiul publicat în jurnalul The Lancet, a analizat starea de sănătate a peste 76.400 de adulţi din Olanda. Cercetările au fost realizate din martie 2020 (debutul pandemiei) până în august 2021. Fiecare participant a completat un chestionar referitor la simptome, de 24 de ori.
Astfel, în perioada precizată, peste 4.200 dintre aceştia (5.5%) au făcut COVID. Dintre aceştia, peste 21% au avut unul sau mai multe simptome la trei-cinci lună de la momentul infectării. Potrivit studiului, aproape 9% din grupul de control (cei neinfectaţi) au declarat că au avut câteva simptome din cele de pe ”lista” de COVID lung.
Aşadar, cercetătorii cred că aproape 13% din persoanele care au avut COVID (circa una din opt) suferă de simptome pe termen lung, strict legate de trecerea prin boală.
”După recuperarea după COVID-19, o proporție substanțială de pacienți continuă să prezinte simptome de natură fizică, psihologică sau cognitivă. Aceste sechele pe termen lung ale COVID-19 au fost descrise ca fiind următorul dezastru de sănătate publică în curs de elaborare și există o nevoie urgentă de date empirice care să informeze cu privire la amploarea și amploarea problemei pentru a sprijini dezvoltarea unui răspuns adecvat în materie de asistență medicală”, arată autorii studiului publicat în jurnalul The Lancet.
Vezi și: Încărunțirea, semn al înaintării în vârstă. Șase cauze care o declanșează
Ce este COVID-lung
Cele mai comune simptome sunt durere în piept, dificultăţi de respiraţie, dureri musculare, pierderea gustului şi a mirosului şi stare de oboseală.
Aranka Ballering, de la Universitatea din Groningen şi una dintre autorii studiului spune că simptomele resimţite de către grupul de control şi de către cei care au trecut deja prin COVID arată totuşi că o parte dintre aceste stări pot fi şi rezultatul impactului pe care pandemia l-a avut asupra tuturor.
Stresul și nesiguranța ar putea contribui la simptomele de COVID-lung. Studiul are şi o serie de limitări, dar nu atât de majore. Autorii nu au cercetat ultimele variante (Delta, Omicron) şi nu au analizat şi efectele asupra sănătăţii mintale. Prin urmare, recomandarea este ca alte cercetări ulterioare să includă simptomele asupra psihicului uman (precum depresie, anxietate, ceaţă mentală).
”Un alt factor care complică este faptul că nu există un consens cu privire la natura simptomelor care pot fi atribuite COVID-19. Selectarea simptomelor este crucială pentru cartografierea amplorii și a domeniului de aplicare al afecțiunii post-COVID-19. Cu toate acestea, simptomele post-COVID-19 raportate frecvent sunt, de asemenea, frecvente în populația generală.
Simptome precum oboseala și durerile de cap ar putea fi agravate în timpul pandemiei și la persoanele fără COVID-19, de exemplu, din cauza stresului indus de anxietate sau a combinației dintre muncă și homeschooling. O complicație suplimentară este că unele dintre simptomele raportate după COVID-19 ar fi putut fi deja prezente înainte de COVID-19 și ar putea reflecta chiar o susceptibilitate preexistentă la COVID-19 în sine, mai degrabă decât să fie o consecință a infecției cu SARS-CoV-2”, mai notează autorii studiului.
Vezi și: Alergii și intoleranțe, asemănări și diferențe. Mihaela Bilic: Se face o confuzie gravă
"Există trei tipuri de long-COVID". Descoperirea făcută acum despre afecțiunile de după boală. Ce se întâmplă cu cei care au avut COVID
Există trei "tipuri" diferite de long-Covid, potrivit cercetătorilor, care au declarat că descoperirile lor ar trebui să ajute cele 2 milioane de persoane din Marea Britanie care suferă de această afecțiune să primească un tratament mai bun.
Experții de la King's College London (KCL) au declarat că persoanele cu long-Covid par să fie împărțite în trei grupuri principale, fiecare cu propriile seturi de simptome.
Care sunt cele 3 tipuri de long-COVID
Cel mai mare grup este cel al celor cu simptome neurologice, inclusiv oboseală, ceață cerebrală și dureri de cap - cel mai frecvent întâlnite în rândul celor care au fost infectați atunci când cele mai dominante tulpini de coronavirus erau Alpha și Delta.
Un al doilea grup a prezentat simptome respiratorii, inclusiv dureri în piept și dificultăți de respirație, care ar putea indica leziuni pulmonare. Acest lucru a fost constatat mai frecvent în rândul celor infectați în timpul primului val al virusului. Acesta a fost cel mai mare grup din perioada în care populația nu a fost vaccinată.
Un ultim grup se confruntă cu diverse simptome, inclusiv palpitații cardiace, dureri musculare și dureri, precum și modificări ale pielii și părului, au precizat cercetătorii. Deși există diferențe pentru a separa grupurile, oamenii de știință au spus că aceste trei subtipuri au fost evidente în toate variantele.
În mod crucial, datele au sugerat, de asemenea, că tipurile de simptome pentru persoanele care au prezentat simptome timp de 12 săptămâni sau mai mult au fost similare la persoanele vaccinate și nevaccinate, cel puțin în cazul variantelor care au avut aceste date. Aceștia se așteptau la o grupare diferită a simptomelor în funcție de statutul de vaccinare, având în vedere riscul de long-Covid redus prin vaccinare. Datele existente arată că riscul de long-Covid în general este redus prin vaccinare.
Aceștia au examinat 1.459 de persoane care trăiesc cu long-Covid, definit de autorii studiului ca suferind de simptome timp de cel puțin 84 de zile după infectare - și care participau la studiul de sănătate Zoe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
