Peste 250 de organizații ale societății civile din România și internaționale cer ministrului Sănătății și CNAS decontarea procedurii de avort la cerere: Asigurați accesul gratuit la servicii medicale sigure și protejați femeile.
Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 de organizații ale societății civile din România și internaționale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere. Organizațiile care luptă pentru drepturile sexuale și reproductive în România arată că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc, iar măsura decontării acestei proceduri va asigura femeilor acces universal și sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilitățile și identitățile lor. Totodată, astfel va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.
"Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creșterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creșterea numărului de județe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creșterea prețului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educație sexuală și la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) și creșterea influenței organizațiilor anti-avort. Asigurarea accesului universal și sigur va permite femeilor din România să aleagă în condițiile lor dacă și cum doresc să trăiască experiența sarcinii și a nașterii.
Atragem atenția asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc”, susțin organizațiile semnatare.
Astfel, în scrisoarea deschisă adresată ministrului Sănătății și CNAS se arată că, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiții nesigure, motivul pentru creșterea avorturilor nesigure fiind că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii și a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
"Avortul în condiții nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalității și morbidității materne. Acesta poate duce la complicații de sănătate fizică și psihică și la greutăți sociale și financiare pentru femei, comunități și sisteme de sănătate. Motivul pentru această creștere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienților posibilitatea de a face avort. Așa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 - 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violență obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate”, se arată în scrisoare.
Multe țări decontează deja avortul
O altă barieră semnalată de organizațiile societății civile este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
"(...) În primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 județe din țară nu au raportat niciun avort la cerere (față de 11 județe în 2021). În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel național, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei. Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere", de arată în comunicatul de presă.
În scrisoare se mai arată că decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce și România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
În sprijinul acestui demers de a asigura acces gratuit și sigur pentru avort la cerere, Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, cu sprijinul organizațiilor internaționale VOICE, Médecins du Monde și Center for Reproductive Rights organizează, la București, în perioada 18 noiembrie - 10 decembrie a.c., evenimentul "Ce faci când nu poți să alegi în siguranță? - O experiență imersivă despre accesul la avort în România".
"Este o inițiativă care explorează practic felul în care arată obstacolele cu care se confruntă femeile din România când accesează servicii de întrerupere a sarcinii la cerere. Experiența blurează granițele dintre poveștile femeilor din timpul Decretului 770 și cele din timpul pandemiei - când, conform INSP, peste 300 de femei au trecut prin experiența avorturilor realizate în condiții nesigure.
Spațiul în care are loc devine unul în care participantul are rol de martor, apoi de sprijin pentru persoana care se confruntă cu o sarcină nedorită sau neplanificată. În contextul restricțiilor tot mai mari împotriva accesului la avort, inclusiv pentru femeile refugiate, ne dorim sensibilizarea publicului la nivel internațional, în special în statele din Europa Centrală și de Est, pentru a susține împreună libertatea de alegere și sănătatea reproductivă a femeilor. Orice îngrădire a accesului la avort este o formă de violență împotriva femeilor și nu face decât să crească numărul avorturilor făcute în condiții nesigure.
Cum să îți scazi nivelul de insulină. Ce este HIIT și câți pași trebuie să faci pe zi dacă ai diabet
Este important ca în toate țările din Europa Centrală și de Est să recâștigăm drepturile asupra corpurilor noastre, să ne asigurăm că ele sunt ferm înrădăcinate în legislația țărilor noastre și să le extindem pentru ca femeile să poată alege în siguranță. În prezent, multe țări sunt constant în pericol de a pierde drepturile care par acum garantate", precizează Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA despre evenimentul organizat.
Iată scrisoarea deschisă prin care peste 250 de organizații ale societății civile din România și internaționale cer ministrului Sănătății și CNAS decontarea procedurii de avort la cerere
"Accesul femeilor la avort în condiții de siguranță a fost o prioritate pentru statul român în 1989, după 23 de ani în care avortul a fost interzis în România, timp în care peste 10.000 de femei și-au pierdut viața și alte 100.000 au suferit complicații medicale. Femeile au folosit umerașe, frunze de mușcată, sonde, ace sau alte obiecte ascuțite pentru a-și provoca singure avortul, s-au aruncat pe scări, au luat medicamente, așteptând ore în șir în timp ce aveau hemoragie în speranța că nu vor fi nevoite să meargă la spital și să riște sancțiuni severe. Mai mult de 120.000 de copii au fost abandonați în orfelinate în timpul regimului comunist, trăind în condiții inumane.
Însă aceste experiențe nu aparțin trecutului. Chiar și astăzi există femei care ar face orice, inclusiv să-și riște viața, pentru a evita să devină mame împotriva voinței lor. În ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avort în condiții nesigure. Avortul în condiții nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalității și morbidității materne. Acesta poate duce la complicații de sănătate fizică și psihică și la greutăți sociale și financiare pentru femei, comunități și sisteme de sănătate.
Motivul pentru această creștere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienților posibilitatea de a face avort. Așa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 - 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violență obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate.
Mai mult, în primele șase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 județe din țară nu au raportat niciun avort la cerere (față de 11 județe în 2021). În trei dintre aceste județe (Olt, Hunedoara și Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel național, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici și cabinete private, unde prețul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un județ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu își permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat.
În spitalele publice, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condițiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei.
Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere
În același timp, organizațiile anti-avort au devenit din ce în ce mai proeminente în arena publică în ultimii ani. Acestea se prezintă adesea ca o alternativă la asistența medicală adecvată oferită în cabinetele medicale. Femeile care apelează la serviciile oferite de organizațiile anti-avort și de centrele de criză pentru sarcină sunt adesea expuse la o retorică traumatizantă bazată pe informații false din punct de vedere medical.
Experiențele din teren ale mai multor femei, care au apelat la ajutorul ONG-urilor specializate în sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, ne arată că, în cazurile în care spitalele oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, de multe ori consultațiile medicale devin ședințe în care femeile sunt îndrumate să păstreze sarcina. Unele spitale au forțat pacientele să asculte sunetul cordului embrionar, punând și mai multă presiune asupra lor într-un momentvulnerabil.
În urma anulării hotărârii Roe v. Wade în Statele Unite ale Americii, Parlamentul European a adoptat, în luna iulie 2022, o rezoluție privind drepturile reproductive și necesitatea de a asigura dreptul la avort și de a proteja sănătatea femeilor în UE, act care recunoaște avortul ca un drept esențial. Gratuitatea avortului ar alinia România la această rezoluție, precum și la celelalte țări europene în care avortul este deja acoperit de asigurările publice de sănătate: Regatul Danemarcei, Regatul Țărilor de Jos, Regatul Belgiei, Republica Franceză,Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Spaniei, Republica Elenă, Republica Italiană,Republica Portugheză, Republica Irlanda, Confederația Elvețiană, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Islanda, Republica Finlanda și Regatul Marii Britanii. Mai mult, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului afirmă că orice obstacol în calea accesului la avort poate fi o formă de violență împotriva femeilor (OHCHR, 2018). Lipsa accesului la servicii de avort sigure, la timp, accesibile și respectuoase este o problemă critică de sănătate publicăși de drepturile omului.
Ținând cont de toate acestea, de evoluția statistică a acestui fenomen, de riscurile la care sunt expuse femeile care nu au acces la avort, de experiențele pacientelor și de expertiza organizațiilor din societatea civilă, solicităm ca avortul la cerere să fie plătit din bugetul FNUASS. Prin această măsură, se asigură acces universal și sigur pentru femei la întreruperi de sarcină, indiferent de vulnerabilitățile, identitățile lor și calitatea de persoane asigurate. În plus, plata de către CNAS face posibilă monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituțiile medicale aflate în contract cu CNAS. Acest lucru va ajuta la identificarea instituțiilor, localităților și județelor în care acest serviciu medical esențial nu este furnizat.
Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democrații, iar această măsură va preveni suferința și moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricțiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creșterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creșterea numărului de județe care raportează 0avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creșterea prețului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educație sexuală și la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) și creșterea influenței organizațiilor anti-avort.
Asigurarea accesului universal și sigur va permite femeilor din România să aleagă în condițiile lor dacă și cum doresc să trăiască experiența sarcinii și a nașterii.
Atragem atenția asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiții de risc", arată scrisoarea deschisă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
