Celulele nervoase din creier comunică între ele prin intermediul fibrelor nervoase care formează rețele complexe. Multe fibre nervoase sunt izolate de o carcasă de mielină, care contribuie la transmisia de mare viteză a impulsurilor nervoase.
Mielina nu este formată din celulele nervoase, ci de un alt tip de celule numite oligodendrocite. Scleroză multiplă este o boală cauzată de sistemul imunitar al organismului care atacă mielina și oligodendrocitele. Acest lucru duce la deteriorarea transmiterii semnalelor în fibrele nervoase și poate duce la moartea celulelor nervoase, o combinație care cauzează tulburări neurologice grave și, în cazuri grave, moartea pacientului.
Progresia bolii variază de obicei între perioadele de deteriorare și perioadele de remisiune. Studiile la șoareci au arătat că mielina deteriorată poate fi reformată și că aceasta necesită generarea de noi oligodendrocite care fac mielină. Se presupune că perioadele de remisie la pacienții cu SM sunt cauzate de oligodendrocitele nou formate care înlocuiesc mielina pierdută.
Dar în acest studiu, un grup de cercetare de la Institutul Karolinska și Universitatea Uppsala din Suedia a fost în măsură să demonstreze că nu există o regenerare a oligodendrocitelor la pacienții cu SM în zonele în care mielina pare să fi fost reformată. În schimb, se pare că vechile oligodendrocite care au supraviețuit atacului din apărarea imună sunt capabile să formeze mielină nouă.
,,Am fost foarte surprinși că oamenii s-au dovedit a fi atât de diferiți de animalele studiate. La om, regenerarea oligodendrocitelor este foarte limitată, dar ele par a avea o capacitate mai mare de a contribui la reparare. Aceste noi descoperiri indică importanța tratării SM agresiv într-un stadiu incipient al progresiei bolii, pentru a preveni pierderea oligodendrocitelor. Din moment ce se formează câteva oligodendrocite, este important să le salvezi pe cele pe care le ai, pentru că pot repara daunele cauzate de boală", a precizat Jonas Frisén, profesor la Departamentul de Biologie Celulară și Moleculară de la Institutul Karolinska, cel care a condus studiul, potrivit Medicalxpress.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
