Salata orientală consumată de români are beneficii nebănuite asupra sănătății. Un singur ingredient îi oferă puteri benefice, iar astfel ține departe bolile și întărește sistemul imunitar.
Amidonul recristalizat, secretul
Amidonul recristalizat este benefic pentru organism. Acesta acționează precum un prebiotic care menține sănătatea microbiotei. În ce alimente se regăsește amidonul recristalizat a explicat medicul nutriționist Mihaela Bilic într-un clip postat pe pagina sa de Facebook.
”Banana, unii spun că îngrașă, pe alții îi constipă. Eu vreau să o laud. Are 100 de calorii, ține de foame, are triptofan, un amioacid care dă stare de bine la nivelul creierului, are calciu, magneziu. Este gustarea perfectă.
Dacă o alegeți verde, are efect prebiotic. Asta înseamnă că amidonul din ea care încă nu s-a transformat în zahăr hrănește coloniile de bacterii benefice din intestin, cele responsabile de imunitate.
Amidonul recristalizat trebuie să facă parte din dieta noastră. Îl găsim în toate făinoasele pe care le consumăm după ce s-au răcit. Toate popoarele au în tradiție acest amidon. La asiatici avem în orezul rece din sushi cu efect prebiotic. La italieni sunt pastele cu ton, iar la noi, la români, salata orientală înseamnă cartof cu amidon prebiotic.
Acest amidon, prin răcire se recristalizează. Nu mai poate fi absorbit în intestin, deci, toate aceste produse îngrașă mai puțin, însă, ajunge în colon și acolo este hrana cea mai bună pentru bacteriile benefice, pentru microbiotă. Dacă vreți să aveți imunitate la cote maxime, introduceți făinoasele răcite, amidonul recristalizat cu efect prebiotic în meniul vostru. Nu numai că ajută împotriva bolilor, dar nici măcar nu îngrașă”, a explicat medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Ce este amidonul recristalizat
Amidonul rezistent sau recristalizat este un tip de nutrient care se găsește în multe alimente sănătoase. Acesta poate ajuta corpul cu digestia, pierderea în greutate, prevenirea bolilor, și alte funcții importante.
Amidonul rezistent este un tip de carbohidrați. Carbohidrații sunt nutrienți care dau organismului energie sub formă de glucoză (o moleculă de zahăr). Carbohidrații din alimente se încadrează de obicei în categoriile de zaharuri, amidon și fibre. Multe alimente, atât sănătoase, cât și nesănătoase, sunt bogate în carbohidrați:
- Pâine
- Paste făinoase
- Ovăz
- Orez
- Fasole
Amidonul este un subtip de carbohidrați. Multe alimente cu amidon au o valoare nutritivă mai mare și sunt de obicei mai bune pentru tine decât alimentele zaharoase, arată WEB:MD.
Ce sunt prebioticele
Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determină modificări ale compoziției și activității florei intestinale, microbiotei, conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirectă a speciilor patogene.
Prebioticele sunt substanțe compuse din glucide cu lanț scurt (polizaharide sau oligozaharide), cunoscute sub numele de fibre alimentare, adică acea categorie de carbohidrați care nu pot fi asimilați în intestinul subțire, dar care hrănesc bacteriile din intestinul gros.
Sănătatea microbiomului, îmbunătățită din alimentație. Semnele apar după numai o săptămână
Microbiomul este important pentru descompunerea carbohidraților complecși și a fibrelor alimentare, transformându-i în acizi grași cu lanț scurt. Aceștia din urmă sunt esențiali pentru funcția musculară, dar și pentru prevenirea unor boli cronice. De altfel, un număr mai mare din acești acizi aduce benefici în controlul glicemiei din sânge, prin reducerea rezistenței la insulină.
Majoritatea vegetalelor sunt considerate surse importante de fibre.
Cum se pot integra legumele și fructele în dietă
Chiar dacă nu toată lumea este prietenă cu fructele și legumele, iar consumul a 30 de tipuri diferite de vegetale într-o săptămână ar putea părea descurajant, faptul că ele aduc atâtea beneficii sănătății ar trebui să ne schimbe obiceiurile alimentare.
Mai mult, alimentele pe bază de plante nu se rezumă doar la fructe și legume, ci și la cereale integrale, iar combinarea acestora în diferite rețete poate să fie nu doar o provocare, ci și o soluție.
Iată câteva de combinații:
- Amestecați o salată cu diferite tipuri de frunze verzi, legume tăiate, proteine vegetale precum năutul sau fasolea neagră și adăugați un strop de ulei de măsline.
- Începeți dimineața cu un bol de fulgi de ovăz cu diferite tipuri de semințe, nuci și fructe.
- Amestecă un smoothie cu laptele tău preferat pe bază de plante, legume congelate (cum ar fi spanacul) și fructe, unt de nuci și chiar o pudră de proteine vegetale.
- Prăjiți o cină mare la tavă cu o varietate de legume și la alegere o proteină slabă sau carne vegetală.
Și, deoarece mesele vegane sunt preparate doar cu plante, alegerea de a ”deveni vegan” pentru câteva mese în timpul săptămânii poate fi o modalitate ușoară de a introduce mai multe în dieta dvs.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
