Institutul Clinic Fundeni a implementant alături de medici și asociații pentru pacienți proiectele LIVE(RO)1 și LIVE(RO)2-SUD: Program regional de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C".
Obiectivul general al proiectului a fost furnizarea de servicii medicale de prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și direcționare către tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C din regiunile de dezvoltare Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia, respectiv din judetele Argeș (AG), Călărași (CL), Dâmbovița (DB), Giurgiu (GR), Ialomița (IL), Prahova (PH), Teleorman (TR), Dolj (DJ), Gorj (GJ), Mehedinți (MH), Olt (OT) și Vâlcea (VL). Acest obiectiv general răspunde unei teme de interes național în domeniul sănătății, respectiv: Reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale.
Invitate la interviurile DC Medical și DC News, Liana Velica, expert ARAS, Asociația Română Anti-SIDA, și Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Romania (APAH), ne-au explicat de ce s-au implicat împreună în acest proiect și care au rezultatele uimitoare ale acestor proiecte.
"Pentru că hepatita, tuberculoza și HIV/SIDA sunt boli care se transmit asemănător. Am pornit de la infecția cu HIV, de la prevenire și apoi de la servicii pentru persoanele care sunt afectate sau cu risc mare de infectare. Și am văzut că aceste persoane pe care le recrutam noi pe stradă au și hepatite. De exemplu, la consumatorii de droguri injectabile, numărul de cazuri de hepatite ajunge la aproape 60% dintre cei care consumă, ceea ce este foarte, foarte mult, România fiind puternic afectată de virusurile hepatitice B și C.
De asemenea am ajuns și să lucrăm cu tuberculoza. De ce? Pentru că tot în aceste comunități se întâlnește des tuberculoza. Lucrăm cu boli transmisibile, altele sifilis, bolile transmisibile sexual.
Și de ce lucrăm așa? Pentru că toate aceste afecțiuni sunt legate și pentru că Organizația Mondială a Sănătății spune de ceva timp că intervențiile ar trebui să fie integrate în acest domeniu. Adică, dacă tot mergem într-o comunitate și lucrăm pe stradă cu o persoană care n-are adăpost sau cu o persoană care e dependentă de droguri, ar fi bine să putem să-i oferim și teste pentru HIV și pentru hepatite, să-i spunem și unde poate să meargă pentru screening pentru tuberculoză", a declarat Liana Velica, expert ARAS, Asociația Română Anti-SIDA, pentru DC Medical.
Peste 180.000 de persoane au beneficiat de programe de testare pentru hepatită
"Și partea bună e că în ultimii ani în România au fost finanțate cu fonduri europene și cu contribuție românească, dar preponderent fondurile europene programe de screening au fost screeing pentru boli transmisibile și pentru boli netransmisibile.
Credem că proiectul acesta în care am fost noi implicați și în care am reușit să depășim indicatorul propus - de menționat că indicatorul inițial stabilit în proiect era de 120.000 de persoane care să participe la screening în sudul României - a fost depășit cu mult efort, cu multă implicare din partea cabinetelor de medicină de familie care au făcut testele propriu-zise, ajungând aproape de finalul proiectului de 180.000 de persoane care au participat la screening pentru hepatita, au făcut teste pentru hepatita B și C, iar cei care au fost pozitivi au fost acompaniați, inclusiv transportați la centrele de prevenție dezvoltate în cadrul proiectului, centre care au fost în București și în Craiova.
Vorbesc de sudul țării, de 12 județe", a mai spus Liana Velica.
Prof. dr. Liana Gheorghe, coordonatorul medical al proiectului
"Proiectul a fost coordonat de Institutul Clinic Fundeni. Au fost practic trei centre de de prevenție. A fost un centru de prevenție principal la Institutul Clinic Fundeni. A fost un centru de prevenție suport la Spitalul Universitar de Urgență București și a mai fost un centru de prevenție la Spitalul Județean de Urgență Craiova.
Practic, pe cele două regiuni de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și regiunea Sud-Muntenia au fost aceste trei centre de prevenție. Au fost implicați 441 de medici de familie, cabinete de medici de familie. Spunem lucrul ăsta pentru că au fost medici de familie care au avut cabinete mai multe sate.
Un lucru foarte important, peste 70% din medicii de familie au provenit din mediul rural și la fel de important că în fiecare județ au fost minim 25 de medici de familie implicați.
Am fost în fiecare județ, însoțiți de dna. Prof. dr. Liana Gheorghe, în calitate de manager de proiect, dar și de alți medici de la Spitalul Universitar de Urgență București și Craiova.
De fiecare dată când a început proiectul a fost organizată o conferință de presă, au fost date comunicări de presă și toți medicii de familie au fost instruiți. Practic li s-a explicat ce înseamnă, ce trebuie să facă, cum se transmit hepatitele. Absolut tot ceea ce a fost necesar.
Au fost învățați cum să introducă datele în acest registru, în acest sistem informatic care s-a creat prin LIVE(RO)1 și acum au început să se bage datele.
Am ținut legătura în permanență cu cei de pe plan local. Avem o pagină de Facebook, LIVE(RO)2-Sud, unde am postat în permanență informații pas cu pas cu ceea ce s-a întâmplat în proiect, când am început să testăm, inclusiv am preluat pe această pagină pacienți, persoane care și-au dorit să se testeze și le-am îndrumat, i-am ajutat să se programeze.
Practic, munca noastră de comunicare a fost în completare cu cea a partenerului ARAS, astfel încât în final să ajutăm fiecare persoană să ajungă să se testeze.
Într-adevăr, a fost destul de greu în zonele defavorizate, în sate, unde știți foarte bine, de multe ori nu există nici acces la internet și acolo vă spun sincer că dacă nu ar fi fost implicarea medicilor de familie și asistentelor din cabinetul medical, ar fi fost foarte greu", a declarat Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Romania (APAH).
"Dăm un exemplu că se poate"
"Un rol extrem, extrem de important l-au avut caravanele, caravalele de testare și stadializare și implicarea pe plan local a autorităților publice locale.
De altfel, chiar și atunci când s-au lansat proiectele pe fiecare județ a existat implicarea autorităților publice locale, pentru că trebuie să reținem că cu excepția primului județ, în toate celelalte județe și cu județul Gorj unde a fost problema cutremurelor, proiectele s-au lansat fie în cadrul consilierilor județene, fie în cadrul primăriilor.
Astfel încât să dăm un exemplu că se poate, mare parte în cadrul consiliilor județene au fost lansate proiectele", a conchis Marinela Debu.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
