Proiectul ROCCAS II - Bucuresti-Ilfov înseamnă furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale.
Persoane ce vor beneficia de servicii medicale prevenție – screening prin programul ROCCAS
ROCCAS se desfășoară pe perioada 22 iulie 2020 – 31 decembrie 2023.
Grupul țintă al proiectului:
- 50.001 persoane ce vor beneficia de servicii medicale prevenție – screening
- Vârsta: 50-74 ani
- Grupuri vulnerabile: cel puțin 53% din grupul țintă
- Domiciliul/reședința: Regiune București – Ilfov, mediul rural și urban
Excepție fac persoanele care nu au acte de identitate, dar locuiesc în acest teritoriu și dau o declarație pe proprie răspundere în acest sens (că domiciliază într-una din regiunile vizate de proiect) vor reprezenta grup țintă eligibil;
- Persoanele private de libertate vor fi asociate locului unde își desfășoară detenția și nu din perspectiva adresei de domiciliu.
Scopul proiectului este creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii
În plus, printre obiective se află promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, prin creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea București-Ilfov, dintre care minim 53% aparțin grupurilor vulnerabile.
Mai mult, se urmărește îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin derularea unui program complex de prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic si tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 persoane din regiunea București-Ilfov, localizate în județul Ilfov și cele 6 sectoare ale Bucureștiului, identificate în cadrul proiectului, provenind în special din grupuri vulnerabile, trimiterea la medicul specialist a 2104 persoane, prin asigurarea de servicii și mijloace de suport care să crească accesul la servicii medicale specializate și tratament, prin reevaluarea periodica a pacienților și elaborarea de rapoarte, studii și propuneri de politici publice pe baza datelor obținute în urma screening-ului;
Printre obiectivele proiectului se numără și:
- Conștientizarea și promovarea necesitații derulării programului complex de prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic si tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 persoane din regiunea București-Ilfov;
- Crearea unui sistem concret de asigurare a protecției datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile legale în vigoare și întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru procesarea acestora în condiții optime de securitate, pe parcursul derulării proiectului;
- Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei si a oricărei forme de discriminare, având ca prioritate creșterea accesului la servicii durabile și de înaltă calitate, prin utilizarea de metode și instrumente de inovare socială, precum și prin realizarea unui program de screening de cancer colorectal, la nivel regional, nediscriminatoriu și adaptat grupului țintă pentru 50.001 persoane, respectiv facilitarea accesului la servicii de specialitate și tratament pentru 2104 persoane;
- Asigurarea funcționalității unui centru de prevenție, depistare precoce, diagnostic si tratament precoce al cancerului colorectal in cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central “Dr Carol Davila” in vederea depistării constante a cancerului colorectal, inclusiv după finalizarea intervenției.
Care sunt persoanele vulnerabile care pot beneficia de ROCCAS
- Persoane sărace:
a. angajate, mai ales necalificate (la intrarea în intervenție media venitului pe cap de familie mai mică decât salariul minim pe economie), șomere (înregistrate în evidențele SPO)
b. inactive – nu au un loc de muncă și nu sunt înregistrate în evidențele SPO neasiguraţi,
c. persoane beneficiare ale venitului minim garantat (VMG), ASF (alocației de susținerea familiei)
- Persoane neasigurate
- Persoane care lucrează pe cont propriu în agricultură
- Persoane din mediul rural
- Persoane care nu au documente de identitate
- Persoane din sau care au fost anterior în centre de plasament
- Persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului
- Persoane fără adăpost
- Persoane de etnie romă
- Persoane cu dizabilități, inclusiv persoane invalide și cu nevoi complexe
- Persoane care au copii cu dizabilități
- Persoane din familii monoparentale
- Persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice
- Persoane victime ale violenței domestice
- Persoane ale traficului de ființe umane
- Persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiciar
- Persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune
10 pasi de urmat de pacienți
1. Dacă ai între 50 și 74 de ani trebuie să urmezi cel mult zece pași simpli: Întreabă medicul de familie dacă știe despre programul de screening pentru cancerul colorectal pentru regiunea București-Ilfov
2. Află lista medicilor de familie implicați în program și identifică-l pe cel mai aproape de casa ta.
3. Fă o programare și află ce documente trebuie să aduci pentru a beneficia de serviciile medicale.
4. Vei fi invitat la medic, unde vei completa un chestionar de risc și simptome.
5. După analizarea chestionarului, medicul decide dacă trebuie să faci testul de Hemoragie Ocultă Imunochimic în Fecale (FIT) sau dacă este nevoie de alte investigații de specialitate
6. Testul FIT este gratuit și se realizează în laboratoare de analize specializate și avizate. Recoltarea se face acasă, de către pacient, conform îndrumărilor medicului. Simplu și rapid!
7. Dacă rezultatul testului tău este NEGATIV, veți fi informat în scris, printr-o scrisoare de informare. Nu mai trebuie să îți faci griji, ești sănătos!
8. În cazul în care rezultatul este POZITIV, informarea se va transmite telefonic. Medicul te va consilia pentru a efectua colonoscopia.
9. Colonoscopia se realizează gratuit, sub îndrumarea specialiștilor de la Centrul Regional de Screening București -Ilfov din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila
10. „În urma efectuării colonoscopiei, medicul specialist va stabili diagnosticul final și tratamentul, în funcție de rezultat.
Ce este cancerul colorectal
Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial și implicit, la nivelul Uniunii Europene, 1.9 milioane de cazuri noi fiind diagnosticate în 2020 conform datelor statistice furnizate de GLOBOCAN (10 % din totalul neoplaziilor noi), reprezentând a doua cauză de mortalitate din cadrul patologiilor oncologice (935.173 decese înregistrate în 2020, adică 9,4% din totalul deceselor oncologice).
Incidența cazurilor noi pentru ambele sexe în Europa a fost de 519 820 persoane (26.9%) conform GLOBOCAN 2020, predominant la sexul masculin, la care ocupă locul 3 după cancerul pulmonar și de prostată, la sexul feminin incidența fiind depășită doar de cancerul mamar. Mortalitatea raportată în România în anul 2019 pentru cancerul colorectal a fost 17.8 la 100000 locuitori.
Cancerul colorectal poate fi considerat un marker al dezvoltării socioeconomice, rata incidenței fiind în creștere în țările aflate în curs de dezvoltare, reflectând schimbările dietetice, creșterea aportului de grăsimi de origine animală, a sedentarismului și obezității ca factori de risc independenți, împreună cu alcoolul și fumatul.
Totodată sunt implicați și factorii genetici, împărțiți în anomalii genetice ereditare și anomalii genetice dobândite (cancerul sporadic), fiind studiate mutațiile RAS, BRAF, MLH1, instabilitatea cromozomială și a microsateliților. Prezența sau absența acestor profiluri moleculare ajută la clasificarea tumorilor colorectale și la stabilirea tratamentului optim.
Cancerul colorectal apare cel mai frecvent ca boală sporadică, adică nu este legat de o moștenire genetică a unor mutații. Sunt citați o serie de factori protectori pentru CCR, precum consumul crescut de fibre alimentare și fructe, creșterea aportului de acid folic, calciu, vitamine și activitatea fizică constantă.
Categoriile de populație cu risc crescut pentru CCR includ:
- populația peste 50 ani
- antecedentele personale patologice de cancer colorectal, alta neoplazie (sân, uter, ovar) sau de polipi colorectali
- antecedentele heredocolaterale de CCR (dacă o rudă de gradul I are CCR, riscul de a dezvolta cancer colorectal se dublează – asimilat moștenirii genetice sau factorilor de mediu comuni)
- boli inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragică și boala Crohn cu evoluție îndelungată) – riscul crește cu durata bolii inflamatorii intestinale și cu severitatea și extinderea inflamației, apărând inițial modificări displazice
istoric de anomalii genetice ereditare (polipoza adenomatoasă familială FAP, FAP atenuat, sindromul non-polipozic Lynch cunoscut sub denumirea de cancer colorectal nonpolipos ereditar HNPCC și sindroame polipozice precum sindroamele Gardner, Turcot, Peutz-Jeghers, polipoza asociată cu MYH)
Suspiciunea de CCR poate fi ridicată pe baza unor simptome, sau cancerul colorectal este detectat în cadrul unei examinări de screening. Simptomele în CCR incipient sunt vagi, uneori pacientul remarcă prezența sângelui în materiile fecale, oboseala prelungită, paloare, inapetență și scădere ponderală inexplicabilă, dureri abdominale, tulburări de tranzit intestinal – constipație recentă, alternanță constipație diaree. Remarcarea acestor modificări ar trebui sa aducă pacientul la medic, urmate de o serie de investigații (analize de sânge, hemograma, probe hepatice, markeri tumorali, colonoscopie, computer tomograf).
Examenul histopatologic al biopsiei unei leziuni decelate endoscopic este testul diagnostic de certitudine, indentificând tipul histologic (majoritatea CCR sunt adenocarcinoame , însă există și subtipuri mucinoase sau cu celule în inel cu pecete, scuamoase, nediferențiate, neuroendocrine) și gradingul tumoral pe baza diferenței de aspect dintre celulele tumorale și celulele prezente în mod normal în mucoasa colorectală sănătoasă.
Ce este screening-ul
Scopul programelor de screening al cancerului colorectal este de a identifica această boală într-un stadiu incipient, când tumora este localizată și de cele mai multe ori nu determină simptome evidente. În cazul în care cancerul colorectal este diagnosticat în acest stadiu se poate discuta de un tratament cu intenție curativă, cu o speranță de viață pentru pacient asemănătoare populației generale.
Ca prim pas se recomandă o discuție cu medicul de familie, care, cu ajutorul anamnezei amănunțite și prin completarea unui chestionar de risc de către pacient, va stabili ce risc prezintă pacientul de a avea sau de a dezvolta în viitorul apropiat cancer colorectal.
În principal, în screeningul cancerului colorectal sunt efectuate două investigații:
1. Prima investigație poate fi reprezentată de efectuarea unui test de hemoragii oculte, de preferat prin metoda imunologică – FIT, care pune în evidentă prezența unei surse de sângerare la nivelul tractului digestiv.
2. Următorul pas este reprezentat de efectuarea colonoscopiei, care reprezintă investigația de elecție pentru pacientul ce prezintă un risc mare de a dezvolta cancer colorectal. Conform ghidurilor actuale, colonoscopia ar trebui indicată atât bărbaților cât și femeilor cu vârsta peste 50 de ani.
Testele de screening pot evidenția polipi, astfel încât să poată fi îndepărtați înainte de a se transforma. De asemenea, screeningul ajută la depistarea cancerului colorectal într-un stadiu incipient, când tratamentul este cel mai eficient.
Majoritatea cancerelor colorectale se dezvoltă din polipi precanceroși. Polipii sunt creșteri care se formează din mucoasa colonului. Pot fi detectați cu o procedură endoscopică (colonoscopie sau sigmoidoscopie) sau colonografie CT și, într-o măsură mai mică, prin alte teste, cum ar fi cele pentru scaun.
Cele două tipuri de polipi cel mai frecvent detectate sunt de tip adenomatos si hiperplazici. Polipii adenomatoși se pot transforma in cancer, această progresie durează cel puțin 10 ani la majoritatea persoanelor.
Dacă se găsește un polip in timpul colonoscopiei, acesta este rezecat endoscopic in cadrul aceleași proceduri. Screeningul regulat și eliminarea polipilor vă reduce riscul de a dezvolta cancer colorectal (cu până la 90% cu colonoscopie). În mod similar, dacă se constată un cancer, acesta poate fi tratat într-un stadiu cât mai incipient, potrivit screeningroccas2-bif.ro.
Mai multe detalii despre proiectul ROCCAS II - Bucuresti-Ilfov găseși atât pe Facebook, cât și pe site.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
