Rezoluțiile de Anul Nou sunt pe cât de omniprezente, pe atât de greu de păstrat. Câți dintre noi nu și-au promis, la trecerea dintre ani, că vor slăbi, vor face sport, vor cheltui mai puțin sau vor câștiga mai mult? Chiar are sens să vă stabiliți obiective atât de înalte pentru noul an, sperând ca de data asta să vă țineți de ele?
Ei, bine, majoritatea rezoluțiilor vor eșua! Un studiu (link direct studiu) realizat de cercetătorii de la Universitatea Scranton a constatat că doar 19% dintre indivizi își păstrează și îndeplinesc rezoluțiile. Majoritatea sunt abandonate până la jumătatea lunii ianuarie!
Primele trei mari greșeli pe care le facem
Dar de ce eșuează? Pentru că din start mulți dintre noi facem trei mari greșeli, spun psihologii și psihoterapeuții.
Ai putea fi tentat să dai vina pe o rezoluție eșuată pe lipsa ta de voință. La urma urmei, nu poți să renunți la mâncarea preferată dar nu tocmai sănătoasă, să mergi la sală sau să economisești bani dacă ești fără voință, nu? „Adevărul este că majoritatea eșecurilor nu vin de la lipsa de voință. Nu reușesc pentru că oamenii nu ar fi trebuit să le înceapă pe 1 ianuarie!”, arată Amy Morin, psiholog, pentru Psyhology Today.
Apoi, modul în care formulăm aceste rezoluții contează foarte tare în succesul sau insuccesul lor.
„Este mai ușor să renunți atunci când stabilești obiective sau rezoluții care sunt vagi”, a spus Jonathan Alpert, pentru Business Insider. „Când hotărârea luată este cu adevărat detaliată și specifică, este mai greu să renunți la ea”, a arătat acesta.
Este util să ai o cronologie bine stabilită pentru rezoluția ta, a spus el, așa că gândește-te la repere pe termen scurt, mediu și lung, care te vor face să știi că ești pe cale să-ți atingi obiectivul. „Ce trebuie să fac săptămâna aceasta, ce trebuie să fac în următoarea lună sau cam așa ceva și ce sper să realizez în următoarele câteva luni?” spuse Alpert.
O altă problemă este că atunci când decid rezoluții, oamenii folosesc inconștient un limbaj negativ. Când oamenii se hotărăsc să „nu” mai risipească banii sau să „nu” mai mănânce junk food, de exemplu, de multe ori asta se întoarce împotriva lor, deoarece îi face să se gândească la exact lucrul pe care încearcă să-l evite.
„Este aproape ca și cum ți-aș spune: „Nu vreau să te gândești la cum arată o zebră cu dungi roz și albastre”, a spus Alpert pentru Business Insider. „Trebuie să te gândești cum ar arăta ca să nu te gândești la ea, nu?”.
Rezoluțiile care se materializează
Orice cercetător motivațional ar avea „sentimente ambivalente” cu privire la rezoluțiile de Anul Nou, spune Richard Ryan, expert internațional în cercetare motivațională și profesor emerit de psihologie la Universitatea din Rochester.
„Dovezile arată că de cele mai multe ori oamenii nu au succes cu ele”, a arătat el. Dar există o soluție, spun cercetătorii care au realizat o analiză (link direct analiză) publicată în Te Journal of Personality and Social Psychology.
„Dacă vreți să adoptați o rezoluție de Anul Nou care să vă bucure cu adevărat și să se împlinească, gândiți-vă la o modalitate prin care să contribuți la o lume mai bună, pentru că asta va fi benefic pentru și dumneavoastră”, dezvăluie Richard Ryan.
Expertul, care este și psiholog clinic, spune că orice ocazie care ne oferă posibilitatea de a reflecta asupra vieții noastre este în cele din urmă un lucru bun. Rezoluția nu trebuie neapărat să fie adoptată de Revelion. „Ori de câte ori se întâmplă acest lucru, dacă este într-adevăr o schimbare reflexivă - ceva în care îți lași o bucată din inima - asta poate fi bun pentru oameni”, arată el.
Și expertul mai are un sfat: „Cele mai satisfăcătoare și, de asemenea, cele mai necesare, mai ales că pandemia COVID-19 e în plină dezlănțuire, sunt obiectivele care implică dăruirea față de alții”.
„Gândește-te cum poți ajuta. Există o mulțime de suferințe: dacă putem stabili obiective care să-i ajute pe ceilalți, ele se vor adăuga, la rândul lor, și la propria noastră bunăstare”, spune Ryan.
Sfaturile sale se bazează pe decenii de cercetare. Împreună cu Edward Deci (de asemenea, profesor emerit de psihologie al Universității din Rochester) Ryan este cofondatorul teoriei autodeterminării (SDT), un cadru larg pentru studiul motivației și personalității umane.
De ce se împlinesc astfel de rezoluții
Dezvoltată de duo de-a lungul a aproape 40 de ani, teoria a devenit unul dintre cele mai acceptate cadre de motivație umană în științele comportamentale contemporane. Punctul său de plecare este ideea că toți oamenii au tendința naturală - sau intrinsecă - de a se comporta într-un mod eficient și sănătos.
Potrivit lui Ryan, care este, de asemenea, profesor la Institutul pentru Psihologie Pozitivă și Educație de la Universitatea Catolică Australiană, acțiunea de a-i ajuta pe ceilalți reusește să satisfacă toate cele trei nevoi psihologice de bază identificate în cercetarea SDT: nevoia de autonomie, de competență și de relaționare. Autonomia în acest context înseamnă că te poți angaja în activități în care simți voință adevărată și găsești valoare personală. Competența înseamnă a te simți eficient și a avea un sentiment de realizare. În cele din urmă, relaționarea înseamnă să lucrezi și să te simți conectat cu ceilalți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
