Deși intenția exercițiilor de relaxare este de a reduce anxietatea, pentru unele persoane, acestea au efectul opus, notează MedicalNewsToday.
Un nou studiu concluzionează că, la acești oameni, relaxarea intră în conflict cu o strategie pe care o folosesc pentru a reduce impactul evenimentelor negative: îngrijorarea continuă.
Autorii studiului au fost Michelle Newman, profesor de psihologie, și Hanjoo Kim, absolventă în psihologie, ambele la Penn State University, în College Park, PA.
Echipa a rezumat concluziile într-o lucrare care apare în numărul din decembrie al Journal of Affective Disorders.
De ce sa te ingrijorezi?
În 2011, prof. Newman a dezvoltat teoria „evitării contrastului". Ea explică: „Teoria se învârte în jurul ideii că oamenii ar putea să se îngrijoreze în mod intenționat, ca o modalitate de a evita eliberarea pe care ar putea-o primi dacă ceva rău s-ar întâmpla".
Îngrijorarea este, potrivit acestei teorii, o încercare de „plată în avans" pentru ceva ce se poate întâmpla.
"Acest lucru nu este de fapt util", spune prof. Newman. Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea lucrurilor de care cineva este capabil să se îngrijoreze e posibil să nu se întâmple niciodată, amintirea creierului poate fi, spune ea: „M-am îngrijorat și nu s-a întâmplat, așa că ar trebui să continui să mă îngrijorez".
„Este posibil ca oamenii să fie anxioși pentru a preveni o schimbare care le-ar putea produce o stare anxioasă", continuă prof. Newman, „dar este de fapt mai sănătos să te lași să experimentezi aceste schimbări".
Ea adaugă: „Cu cât o faci mai mult, cu atât îți dai seama că o poți face și este mai bine să te relaxezi uneori".
Studierea relaxării la persoanele cu anxietate
Începând cu anii 80, comunitatea medicală a recunoscut existența anxietății provocate de relaxare, deși mecanismul din spatele ei a fost un mister, potrivit prof. Newman. Ea bănuia că poate fi implicată evitarea contrastului.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu tulburare de anxietate generalizată erau cele mai sensibile la schimbările emoționale extreme și că tindeau să simtă cea mai mare anxietate în timp ce practicau tehnici de relaxare.
Kim observă că „Persoanele care sunt mai vulnerabile la anxietatea indusă de relaxare sunt adesea cele cu tulburări de anxietate care pot avea nevoie de relaxare mai mult decât altele".
La persoanele cu tulburări depresive majore, efectul, deși prezent, a fost mai puțin pronunțat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
