Gabriel Dina, Corporate Affairs and Health&Value Manager, Pfizer România, susține importanța prevenției, dar și necesitatea implicării autorităților locale pentru realizarea acestui lucru, unul foarte simplu și care poate salva vieți.
”Putem să schimbăm persective importante pentru că, la urma urmei, fiecare dintre noi își aduce contribuția la obiectivele de îmbunătățire a sănătății și de limitare a poverii bolii.
De altfel, chiar pandemia ne-a arătat tehnici noi de imaginat o luptă împotriva bolilor, în afara unui parteneriat. Au existat eforturi și contribuții pe care industria inovativă de cercetare și dezvoltare le-a adus în această luptă, pentru că suntem într-un moment în care suntem din nou împreună.
Lucrurile acestea nu ar fi fost posibile, cu siguranță, dacă nu am fi fost martorii unei colaborări fără precedent între industrie, sectorul public, lumea academică sau comunitatea medicală, asociațiile de pacienți.
S-au stabilit recorduri mondiale, istorice: vaccin în 326 de zile, am avut mai multe vaccinuri într-un timp scurt, distribuite peste 12 miliarde de doze la nivel mondial, cu o componentă importantă de echitate. Cei care am reușit, cele câteva companii, ne-am adus aportul la acest obiectiv de echitate pe care consilierul prezidențial îl amintește de fiecare dată. Noi, peste un miliard de doze le-am dat la prețuri fără profit, înțelegând că trebuie să punem capăt pandemiei peste tot în lume.
Multe învățăminte, vorbim de sistem de reziliență, de capacitatea unui sistem de sănătate de a absorbi șocul și de a face față provocărilor fără a-și reduce performanța”, a declarat Gabriel Dina, Corporate Affairs and Health&Value Manager, Pfizer România, în cadrul Aspen Healthcare Summit 2022.
Gabriel Dina, Corporate Affairs and Health&Value Manager, Pfizer România - Captură video Aspen Healthcare Summit 2022
9 din 10 accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite
”Pentru a ajunge acolo promovarea sănătății și programele de prevenție vor fi esențiale pentru că trebuie să ne debarasăm de toată această povară care este prevenibilă.
Și nu putea fi un exemplu mai bun adus azi decât bolile cerebro-vasculare, cea de-a doua cauză de mortalitate în România. Cea de-a doua cauză de mortalitate prevenibilă. Avem o mortalitate prevenibilă în lumina cunoștințelor medicale și a tehnologiilor actuale care este mai mult decât dublă față de media Uniunii Europene, deci toate aceste inițiative și direcțiile noi trasate de ministrul Rafila, de creștere a importanței promovării sănătății și a prevenției vor fi esențiale.
400 de oameni care trăiesc cu AVC, la o populație de 20 de milioane, 40.000 de decese în fiecare an, 50.000 de AVC-uri noi, o povară uriașă.
Sunt convins că fiecare dintre noi are pe cineva, în proximitate, familie sau prieteni, care a trecut prin AVC. Partea bună este că 9 din 10 cazuri de AVC sunt prevenibile și cred că este imperios necesar să reducem tăvălugul bolilor ce pot fi prevenite, care vine peste un sistem de sănătate care trebuie să facă și așa față unui număr mare de constrângeri.
Și sunt lucruri simple care se pot face. Toți care am studiat Medicina știm de luarea pulsului la nivelul arterei radiale, un test care durează 30 de secunde și nu ai nevoie de nicio intervenție.
Ar fi un lucru grozav dacă CNAS acum când revizuiește Contractul-cadru ar prevede în pachetul pentru medicii de familie acest test de 30 de secunde pentru a depista o suspiciune de fibrilație atrială, care este la cauza a unuia din cinci decese, dar în schimb cei care au fibrilație atrială și fac AVC au o gravitate, o mortalitate și dizabilități cu mult mai mari decât în celelalte cazuri.
Deci iată și lucruri simple care nu sunt deloc intensive, lucruri care practică în țările nordice, în multe țări occidentale, care ne arată că putem să facem și lucruri simple”, a mai spus Gabriel Dina.
Schimbarea stilului de viață, o necesitate pentru prevenție
"Bineînțeles, și promovarea sănătății este esențială, stilul de viață, activitatea fizică, dieta sănătoasă, renunțarea la vicii, toate acestea își vor aduce aportul la scăderea acestor boli prevenibile și trebuie să o facem urgent pentru că ce am înțeles în prezentările anterioare, la distanță provocările vor fi mari. Și ar trebui să ne punem niște probleme în 28 de ani de acum încolo, cel mai târziu.
30% din populația României va fi de peste 65 de ani, asistăm la o creștere anuală a vârstei medii a angajaților, a crescut în ultimii 5 ani de la 39 la 43 de ani, dar să ne uităm și la partea plină a a paharului.
Trendurile sunt pozitive în ultimii 10 ani: am câștigat 3-4 ani de speranță de viață, vestea proastă este că s-au șters în 2 ani și jumătate de pandemie, în bună parte.
Un studiu publicat în Nature, acum 2 săptămâni, se uita în toate țările Uniunii Europene, inclusiv țările vestice, și arătau că dacă în țările vestice există un reviriment începând cu începutul acestui an, pe recuperarea speranței de viață pierdute, în țările estice, din păcate, acel reviriment încă nu se constată”, a mai spus Gabriel Dina.
Centrele de permanență, un beneficiu pentru comunitate
”Lucruri bune care se întâmplă, lucruri bune pe care le putem construi, vorbim de echitate, de inechitatea rural-urbană, avem exemple în țară pe care putem construi și chiar am observat recent, am citit despre o inițiativă legislativă de dezvoltare de centre de permanență.
În umă cu 30 de ani, citeam undeva în județul Caraș-Severin, cu know-how de afară, de la un ONG flamand, au dezvoltat un fond mutual în care locuitorii de la nivel local participau cu o sumă modică, care a permis îmbunătățirea infrastructurii la acel cabinet medical, aducerea unui personal medical care să lucreze în permanență acolo și după 30 de ani citeam un raport, acum 2 luni, acolo lucrează 7 medici, prin rotație, care asigură permanență 24 din 7.
Iată cum inițiativele locale și cred că asta este o altă paradigmă care trebuie schimbată, mai multă administrație locală să fie mai aproape de cetățeni, pentru că suntem în situația în care ieșim o dată la 4 ani la vot și suntem dezamăgiți că noul ministru nu rezolvă problema peste noapte.
Și cred că implicarea la nivel local va fi esențială. A trecut și legea asistenței medicale mobile, ar fi grozav să vedem norme de implementare, Capitolul 8 la Legea 95, care ar crește capacitatea de screening.
Trebuie să vezi asta: AVC, cauze și simptome. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu Stela Popescu: Ar fi trebui să ridice un semnal de alarmă. Diferența dintre AVC hemoragic și AVC ischemic
Sistemul public a fost colmatat cu răspunsul pandemic, în 2020 și o bună parte din 2021, așa că programele de screening anunțate în 2019, în valoare de peste 880 de milioane de euro au stagnat, iar pe de altă parte au fost ONG-uri, asociații de pacienți care ne-au arătat că se poate. Grozav că această lege are în vedere utilizarea acestor resurse care sunt deja existente.
Avem o povară mare a bolilor infecțioase, prevenibile prin vaccinare. Doar în 2019 am avut 236 de mii de externări cu diagnostic primar sau secundar de pneumonie și 15.000 de decese.
Vestea bună este că o bună parte din această povară este evitabilă prin vaccinare și de aceea este de natură să fim optimiști și această inițiativă a Ministerului Sănătății de a crește accesul la vaccinare pentru populația adultă și pentru cea vârstnică, aflată cel mai la risc”, a concluzionat Gabriel Dina.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
