Cristian Erdei, medic psihiatru și psihoterapeut din Cluj, declară, pentru DC Medical, că există în creier zone care au legătură cu sexualitatea, însă nu știe să existe o zonă sau un centru despre care să se fi demonstrat științific că este afectată/afectat biologic de gestul masturbării. ”Nu știu să existe anatomic vorbind un anumit centru pe creier care să fie afectat din punct de vedere biologic de masturbare”, afirmă specialistul. Acesta a fost întrebat de redactorii DC Medical ca urma a unor declarații făcute recent de jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Este vorba de: ”Fetele care se masturbează clitoridian în adolescență ar trebui să știe, să le spună omul ăla care face curs la școală că e posibil să li se deformeze centrul sexual de pe scoarță, în așa fel încât să nu mai fie satisfăcute de relațiile sexuale normale. Asta este o chestiune medicală. Și ele nu știu acest lucru” (link spre declarație).
Opinia unui neurolog pe acest subiect puteți citi AICI.
Opinia unui sexolog despre declarația de mai sus o regăsiți AICI.
Abilitatea de a ne conecta cu celălalt
Psihiatrul afirmă că masturbarea este un act solitar, iar explorarea laturii sexuale în adolescență ”are un sens pentru că este de autocunoaștere, de cunoașterea corpului, a sexualității, de cunoașterea unor limite legate de asta”. Problema apare, spune psihiatrul, când ”oamenii fac un surogat din masturbare, un surogat al vieții sexuale și al conexiunii cu celălalt”. Iar ca orice drog, ”poate să devină o capcană mare aceasta. Pot să o folosesc ori de câte ori sunt anxios, ori de câte ori nu-mi place ce se întâmplă în viața reală, pot să mă refugiez în stările acelea. (…) Fac asta ca un soi de ”medicament” pentru a scăpa de tensiune, de anxietate”, subliniază medicul psihiatru Cristian Erdei.
Când masturbarea devine ”un soi de singurul moment din viața unui om când el se simte bine sau în care simte că trăiește cu adevărat atunci devine o mare problemă pentru că ia foarte mult din energia pentru celelalte sarcini. Mulți oameni care fac asta adictiv, care devin dependenți, spun că după ce fac asta simt o epuizare energetică, nu doar energie fizică, dar nu mai au chef să facă alte lucruri”, explică psihiatrul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.